ANALIZĂ. Guvernul decide concesiunea autostrăzii Comarnic - Brașov
Guvernul analizează joi, în primă lectură, un studiu de fundamentare pentru autostrada Ploiești-Brașov care, cel mai probabil, va fi favorabil deciziei de concesiune, chiar dacă au mai existat trei încercări ratate.
Potrivit prezentării privind ordinea de zi a ședinței de joi a Guvernului, se va citi în primă lectură un studiu de fundamentare privind autostrada Ploiești-Brașov.
Studiul este realizat de economiști fruntași în perioada comunistă și actuali, apropiați PSD, reuniți într-un Consiliul de Programare Economică (CPE), fără a avea vreo legătură sau experiență în domeniul autostrăzilor sau al PPP.
Studiile de fundamentare sunt menite să analizeze oportunitatea construirii autostrăzii fie cu bani de la bugetul de stat fie prin PPP-concesiune.
În România însă, studiile se fac formal, în sensul în care concluziile finale, favorabile unei soluții sau alteiea, sunt puternic influențate politic. În cazul acestei autostrăzi, preferința pentru concesiune a fost deja exprimată de către premierul Viorica Dăncilă.
Autostrada figurează printre cele câteva proiecte ce vor fi realizate prin PPP, spunea în urmă cu ceva timp premierul Dăncilă, chiar înainte de a avea concluziile studiului de fundamentare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cine a făcut studiul
Mai mult studiul este făcut de persoane care nu au nici în clin, nici în mânecă cu finanțarea lucrărilor, exploatarea și operarea autostrăzilor. De acest studiu de fundamnatre s-a ocupat CPE, o entitate din cadrul Comisiei Naționale de Prognoză. Membrii CPE sunt fie cadre ale fostei economii centralizate înainte de 1990, fie economiști actuali apropiați de PSD.
Cine sunt membrii CPE , după cum îi prezintă revista22.ro:
Emilian Dobrescu - cu o vechime de peste şapte ani în cadrul Comitetului de Stat al Planificării. Dobrescu a fost întâi prim-vicepreşedinte al CSP, în perioada 1972-1978, pentru ca în perioada aprilie 1981 - octombrie 1982 să devină chiar preşedinte al Comitetului. Dobrescu a studiat în Rusia, luându-şi licenţa la Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Lomonosov (Moscova), unde a fost student în perioada octombrie 1951 - iulie 1956. De la căderea comunismului, adică din 1990 până în prezent, el este cercetător ştiinţific şi membru al Consiliului Stiinţific al Institutului Naţional de Cercetări Economice în cadrul Academiei Române.
Leonard Cazan - este alt membru al CPE care a făcut parte şi din Comitetul de Stat al Planificării, membru PSD. El a fost membru al CSP timp de 16 ani, ocupând funcţia de expert şi director adjunct în direcţia generală a coordonării planurilor şi programelor de perspectivă din cadrul CSP, în perioada 1973 - 1989. A fost membru al Partidului Comunist Român până în 1989. A ocupat numeroase funcţii în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză, inclusiv de preşedinte al instituţiei.
Ion Ghizdeanu - funcţia de preşedinte al Consiliului de Programare Economică va fi ocupată de Ion Ghizdeanu, care este şi actualul preşedinte al Comisiei Naţionale de Prognoză. Potrivit CV-ului său, el lucrează în cadrul CNP din anul 2000, fiind pe rând director general şi, din 2005, preşedinte. Nici lui Ghizdeanu nu-i lipseşte trecutul profesional din perioada regimului comunist. El a făcut parte în perioada decembrie 1988 – iunie 1990 din Ministerul Aprovizionării (din ianuarie 1990 Ministerul Economiei Naţionale), ca economist principal.
Cristian Florin Ciurlău - printre numele care apar pe lista membrilor Consiliului de Programare Economică întâlnim şi oameni apropiaţi de „minţile luminate” din spatele actualului program de guvernare. Este vorba de Cristian Florin Ciurlău, un conferenţiar universitar cu numeroase cărţi scrise. Printre acestea, se regăsesc şi două cărţi scrise în colaborare cu Darius Vâlcov. Acesta este fost ministru de Finanţe în guvernul Ponta, iar preşedintele PSD Liviu Dragnea a spus despre el că a contribuit la elaborarea programului de guvernare, deşi este trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
Cristian Socol - Un alt nume din perioada guvernării Ponta e pe lista membrilor CPE. Este vorba despre Cristian Socol, economist şi fost consilier al lui Victor Ponta. Socol este susținător al teoriei „wageledgrowth”, conform căreia este suficient, cel puțin în prima fază, să crești administrativ salariile ca să ai creștere economică.
Marin Dinu - numit şi el membru al CPE, este profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Și el semnează numeroase cărţi scrise în colaborare cu Cristian Socol. El a fost anterior şi senator PSD, în perioada 2000-2004, şi membru în Comisia economică, secretar şi vicepreşedinte al Senatului. Printre competenţele şi aptitudinile din CV-ul său, Dinu menţionează „lectura lucrărilor din zona gri a cunoaşterii (magie, sacru, esoterism, cabală, alchimie)”.
Andrei Tudorel - Cel de-al şaptelea membru al CPE este Andrei Tudorel, care a lucrat pe parcursul vieţii în cadrul Institutului Naţional de Statistică, dar şi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Fără răspuns: de ce a eșuat atunci și ar reuși acum?
CV-urile impresionante ale membrilor CPE nu reușesc să ofere explicații la o întrebare simplă: „de ce o concesiune a eșuat în trei rânduri (2007, 2010 și 2015) și va reuși în 2017, în aceleași sau mai proaste condiții financiare, politice, economice?”.
Mai mult, după ce în două rânduri România a respins două oferte de concesiune (2010 și 2015), s-a ales cu un renume negativ. Piața financiară internațională este plină de temeri, iar zilele trecute FED a anunțat creșteri ale dobânzilor de politică monetară. România este criticată pentru impredictibilitatea politică și legislativă. Explozia deficitului bugetar, a inflației, a deficitului de cont curent, sunt factori care vor face ca România să nu se împrumute foarte ieftin, ceea ce ar putea declanșa scandaluri publice și acuze de corupție, cu impact negativ asupra succesului concesiunii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
