Tendinţe pe piaţa imobiliară. Garsonierele se ieftinesc, apartamentele se scumpesc

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Experiment Digi24: Cât costă cartofii prăjiți serviți la restaurant

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Apartamentele cu două camere reprezintă segmentul cel mai stabil ca preţuri, pentru că acest tip de locuinţe este şi cel mai cerut pe piaţă și se încadrează cel mai bine în programul Prima Casă. Per total, piaţa este în creştere. Nu pe atât cât şi-ar dori proprietarii, dar lună de lună se adaugă o jumătate de procent sau un procent la preţuri. Un apartament cumpărat acum s-ar putea dovedi o investiţie bună pe termen mediu.

Garsonierele şi-au diminuat cel mai mult preţurile în perioada crizei, cu 40-50% în cazul Bucureştiului şi al marilor oraşe. În restul ţării, ieftinirile au fost şi mai mari. Acum, că piaţa dă semne de revenire pe plus, proprietarii de garsoniere par să fie cei mai nerăbdători să recupereze din valoarea pierdută în ultimii ani.

În aprilie 2014, preţul mediu al unei garsoniere din Bucureşti a ajuns la 35.600 de euro, potrivit portalului Imobiliare.ro. Interesant este că preţurile au crescut puternic în cartierele mărginaşe, ca Ferentari, unde au răsărit mai multe ansambluri rezidenţiale cu locuinţe la preţuri mai mici decât cele ale apartamentelor vechi.

În Timişoara, un apartament cu o cameră costă în jur de 26.000 de euro, la fel şi în Braşov şi Constanţa, pe când în Cluj-Napoca preţul mediu solicitat ajunge la 33.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât în Iaşi.

Apartamentele cu două camere au fost ceva mai rezistente la ieftinirile din perioada de criză în marile oraşe, unde preţurile gravitează în jurul valorii de 45.000 de euro. Excepţie fac Bucureştiul, cu un preţ mediu de 55.000 de euro, şi Cluj-Napoca, unde proprietarii cer peste 50.000 de euro pe două camere.

Pentru apartamentele cu trei camere, preţurile au accelerat ceva mai puţin. În Bucureşti, preţurile ajung la o medie de 68.000 de euro, iar în celelalte mari oraşe oscilează între 55.000 de euro, ca în cazul Timişoarei, şi 67.000 de euro, ca în Cluj-Napoca. Iaşiul este şi aici cea mai ieftină piaţă, cu un preţ mediu sub 50.000 de euro.

Specialiştii în imobiliare spun că, deşi tendinţa este de creştere, numărul de tranzacţii încheiate nu este suficient pentru a susţine o scumpire puternică pe termen scurt. Mai degrabă este vorba despre optimismul proprietarilor, se încearcă o forţare a preţurilor. Potrivit datelor din piaţă, oferta de locuinţe este cu mult peste cerere. Practic, lunar se vinde cam 5% din stocul disponibil. Bucureştiul şi oraşele mari au cele mai dinamice pieţe, dar şi aici tranzacţiile se încheie greu. În medie, un apartament stă cam cinci luni pe piaţă până să-şi găsească un cumpărător.

Apartamentele cu două camere îşi găsesc cel mai repede clienţi, pentru că sunt şi cele mai cerute, în vreme ce locuinţele mai scumpe se vând doar dacă proprietarul mai scade din preţ. De obicei, preţurile se negociază cu 5-10% mai jos decât se cere iniţial.