Pandemia pare să fi dezlănţuit furtună perfecta pentru acumularea la nivel mondial de presiuni în sensul creşterii continue a preţurilor. În ultimul an, impactul pandemiei de COVID-19 s-a făcut simţit atât la nivelul cererii, cât şi al ofertei în cadrul economiei mondiale, creând blocaje în lanţurile de aprovizionare, haos pe pieţele de transport de mărfuri şi creșteri de prețuri la materii prime, de la porumb la cupru.
Pe de altă parte, restricţiile au privat consumatorii de oportunităţile de a-şi cheltui banii, creând niveluri record de economii şi o oportunitate pentru companii de a majora preţurile, scrie Reuters.
În zona euro, preţurile de producător au consemnat o creştere de 2,3% anual în martie, aproape dublul creşterii din februarie. În mod normal, aceste creşteri ajung să fie transferate către consumatori. În plus, aceiaşi consumatori par mai mult decât dispuşi să chetuiască. Vânzările de retail au avansat cu 2,7% lunar în martie, creşterea anuală fiind de 12%.
Inflație peste estimări în Ungaria și Cehia
Accelerarea creşterii preţurilor generează pariuri că prima majorare de dobânzi din acest an din UE va veni din regiunea estică a acesteia, notează Bloomberg.
Inflaţia a accelerat peste estimări în Ungaria şi Cehia în aprilie și deşi experții din Budapesta văd inflaţia atingând un maximum pe nouă ani, investitorii pariază că Praga va fi prima care îşi va înăspri politica monetară.
Reaprinderea inflaţiei îi îngrijorează şi pe polonezi. Guvernatorul băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, s-a angajat însă să menţină dobânzile aproape de zero până la mijlocul anului viitor pentru impulsionarea redresării economice şi menţinerea la un nivel scăzut a costurilor de finanţare.
Banca Centrală Europeană nu este însă îngrijorată de creşterea inflaţiei, susţinând că aceasta este temporară. Inflaţia din Germania ar putea urca la peste 3% odată cu recuperarea economiei, însă creşterea nu va dura, iar BCE va privi dincolo de această volatilitate, a anunţat recent Isabel Schnabel, membru al boardului executiv al băncii.
Ce se întâmplă în SUA și China
În SUA, teama de inflaţie se ascute în contextul masivului plan de stimulente ale preşedintelui Joe Biden. Americanii obişnuiţi cu ani de inflaţie scăzută încep să plătească cu mult mai mult pentru bunuri şi servicii în contextul revenirii economice şi restrângerii pandemiei, potrivit The Wall Street Journal. Preţurile bunurilor de consum, de la carne procesată la produse de spălare a vaselor, au înregistrat creşteri de două cifre în termeni anuali, relevă datele NielsenIQ.
Boom-ul materiilor prime a generat temeri privind inflaţia la nivel mondial. În condiţiile în care China este cel mai mare exportator din lume, presiunile la nivel de costuri resimţite de fabricile acesteia creează un alt risc pentru inflaţia mondială, pe măsură ce producătorii încep să treacă preţurile mai mari către retaileri, scrie Bloomberg.
În China, preţurile de fabrică au crescut peste aşteptări în aprilie. Indicatorul acestora a avansat cu 6,8% faţă de anul trecut, cel mai rapid ritm din octombrie 2017, după o creştere de 4,4% în martie, arată o analiză Mediafax.
