Prăpastia dintre România săracă şi cea bogată creşte de la un an la altul, iar raportul între judeţe este de 1 la 5. Ca o comparaţie, în timp ce Capitala ţării ar merge cu o viteză a dezvoltării economice de 100 de kilometri la oră, judeţe precum Vaslui, Teleorman sau Giurgiu abia înaintează cu 20 de kilometri la oră. Diferenţele în interiorul ţării au ajuns chiar mai mari decât cele dintre România şi statele bogate din Occident.
Clădirile de sticlă şi casele de chirpici reprezintă două feţe ale aceleiaşi Românii. Timpul necesar pentru a repara acest decalaj se poate întinde pe mai bine de 20 de ani, dacă măsurile nu vor fi luate repede.
„Ne aflăm în cel mai bogat loc din România. Aici, în Bucureşti, PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la aproape 21.000 de euro pe an”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.
„Aşa arată viaţa în cel mai sărac colţ al Europei. În Vaslui, PIB ul pe cap de locuitor nu depăşeşte 3.700 de euro anual. Ca să facem o comparaţie putem spune că într-un an un vasluian produce cât să cumpere o maşină la mâna a doua”, relatează Olga Bejan, reporter Digi24.
Valoarea pe care o produce Vasluiul este la 26% din media UE, în timp ce Bucureştiul depăşeşte această medie. Judeţele sărace din România au pierdut peste 20% din populaţie în ultimii 15 ani, iar asta arată că oamenilor care au plecat din ţară nu li s-a oferit nicio alternativă economică, spun analiştii financiari.
„Putem discuta în cazul Bucureştiului de capacitatea de a adopta euro chiar mâine fără absolut nicio problemă. Sunt doar câteva judeţe în România care se pot autofinanţa din perspectiva bugetului. Marea majoritate a judeţelor primesc transferuri de la bugetul de stat”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
„Spre exemplu, un salariat dintr-o clădire de birouri ca aceasta poate câştiga într-o lună mai mult decât toţi locuitorii dintr-o comună săracă”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.
„Locuri de muncă sunt aproximativ 40.000, asistaţi social sunt peste 90.000. Deci dublu”, spune Ovidiu Copacinschi, vicepreședintele Camerei de Comerț din Vaslui.
La această statistică tristă se adaugă aproape 17.000 de şomeri în Vaslui. Efectul este în lanţ: veniturile mici nu pot impulsiona consumul, iar investiotorii nu vin. Mai mult, zona rămâne izolată în lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de Transilvania şi de Capitală. Care ar fi soluţiile pentru dezvoltarea acestor zone?
„Văzut ce industrie este istorică acolo şi mergând pe o dezvoltare pe industria aceea. Ştiu că textilele erau, pomicultura”, spune Cristian Macedonschi, Preşedinte Smart City Braşov.
„Trebuie să depăşiţi faza de planificare şi să treceţi la acţiune. Al doilea lucru este să foloşiţi resursele disponibile, cum ar fi fondurile europene pentru că sunt o grămadă de bani ce pot fi cheltuiţi”, spuneSebastian Metz, directorul Camerei de Comerţ Româno-Germană.