România este ţara muncitorilor „ieftini”. Asta spun străinii, asta simt şi românii care lucrează aici. Explicaţia analiştilor? Cei mai mulţi investitori au venit tocmai pentru salariile mici. Şi mai e un detaliu. Deşi în creştere, economia Românei nu este suficient de dezvoltată încât să ducă salariile la nivelul economiilor din vest.
„70% dintre salariaţii români câştigă mai puţin de 2.000 de lei lunar. La noi se plătesc unele dintre cele mai mici salarii din Europa, aşa că de la aceste date până la eticheta de forţă de muncă ieftină nu a mai fost decât un pas. Străinii plătesc la noi salarii şi de trei ori mai mici decât plătesc în alte ţării pentru aceleaşi servicii. Asta pentru că muncim mult, dar cu valoarea adăugată mică”, relatează Ligia Munteanu, jurnalist Digi24.
România este ţara în care se produc de la cămăşi pentru firme de renume până la interioare de maşini pentru limuzinele nemţeşti. Doar în acest an, din toate exporturile făcute de firmele din ţară, aproape 40% au venit din industria auto. Încă 30% au însemnat materii prime pentru industria grea şi haine și încălţăminte făcute în ţară, dar vândute în magazinele de peste hotare cu preţuri triple.
„Piaţa e foarte dură, nu ne dă salariile pe care le aşteptăm. Toţi suntem siguri că suntem plătiţi cu cel puţin 20 la sută mai puțin decât ar fi minimul. Dar ăsta e capitalismul. Patronul să ne plătească mai puţin şi noi să muncim cât mai puţin”, spune Adrian Mitroi, profesor la ASE.
Un sfert dintre salariaţii din România primesc minimul pe economie. Înseamnă în jur de 1,3 milioane de persoane. Numai în Capitală sunt mai bine de 200.000 dintre ele.
Ioana lucrează în învăţământ de şapte ani. Sarcina ei este să integreze în învăţământul de masă copiii cu dizabilităţi.
-Cum sunt salariile în învăţământ?
-Foarte proaste.
-Câţi bani crezi că ar trebui să primeşti în funcţie de munca pe care o depui?
-Cel puţin 500 euro pentru început, salariul unui profesor, şi ar trebui calculat mai des faţă de o dată la cinci ani, mărirea de salarii.
-Cât câştigi acum?
-1800 lei.
„Lipsa personalului calificat pune şi mai multă presiune pe salarii. În timp ce jumătatea de vest a ţării nu mai găseşte personal, estul bate pasul pe loc. Iar estul nu reuşeşte să treacă munţii spre salarii mai mari uneori din cauza ajutoarelor sociale, alteori pentru că nu are pe ce drumuri să meargă. În orice economie de piaţă, costuri de producţie mari înseamnă salarii mai mici. Mai mult, acolo unde oamenii nu vor să munceacă, nicio firmă nu va veni să ofere mai mult decât minimul pe economie”, relatează Ligia Munteanu, jurnalist Digi24.
„Nimeni nu contestă necesitatea creşterii unor salarii. Este evident că un inginer nu are ce să caute la Administrația Penitenciară, dar nu poți să îl acuzi pe omul care a zis - cat mai plătești tu? Pai, 3.000 de lei. Cât îmi dă la penitenciar? 5.000, bun!”, spune Cristian Pârvan, președintele PIAROM, Patronatul investitorilor Autohtoni.
Cinci mii de lei primesc însă doar 5% dintre salariaţii din România. Cei mai mulţi vin din zona IT-ului şi a comunicaţiilor.
„Pe piaţa din România, cel puţin din punct de vedere financiar, sunt destul de bine motivaţi. Salariile, cel puţin în zona de IT, sunt extrem de competitive”, spune Liviu Arsene, analist Bitdefender.
„Pentru început, sunt şi internship-uri plătite, o mie, două mii de lei. Am colegi care în trei luni de zile au ajuns la 3.000 de lei, deci se poate avansa uşor”, spune Adriana Stancu, studentă la masterul de Cybersecurity.
„Componenta financiară e foarte importantă în IT. Se câştigă foarte bine, dar, dincolo de asta, e important când poţi să faci servicii utile pentru oameni”, spune Ştefănel Cârlescu, antreprenor din industria IT.
Statistic, salariul mediu pe care îl primeşte un IT-ist în România este de 6.000 de lei. Este cea mai mare sumă trecută în dreptul unui sector, dublă faţă de lefurile din industria auto şi triplă faţă de cei care lucrează în croitorii, spre exemplu.