80% dintre români sunt îngrijorați în această perioadă din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, în special privind securitatea financiară. În timp ce unele categorii de cheltuieli sunt puse pe lista de aşteptare, cresc altele care aduc avantaje imediate în perioada izolării, potrivit Barometrului COVID-19 întocmit de Kantar și citat de Agerpres.
În statele europene unde sunt puține restricții, precum Polonia sau Olanda, dar și în cele cu măsuri severe, cum sunt Italia, Spania sau Franța, există o creștere a îngrijorării exprimate de cetățeni.
Totodată, cercetarea evidenţiază faptul că nivelul de îngrijorare din această perioadă rămâne extrem de ridicat şi în China, deşi au început să fie ridicate restricţiile impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.
"Două ţări care au pornit mai degrabă optimiste, pentru că la momentul culegerii primului val nu aveau restricţii, respectiv Statele Unite - din prima categorie, şi Marea Britanie - din a doua, înregistrează creşteri masive ale îngrijorării la un interval de două săptămâni (+21% în Statele Unite şi +23% în Marea Britanie); în schimb, în Germania, unde îngrijorarea a fost moderată la început, aceasta stagnează.
Prin comparaţie, în România se înregistrează cu 5% mai mulţi oameni îngrijoraţi faţă de primul val al studiului, însă nivelul atins (80%) este foarte ridicat. Îngrijorarea provine, în cea mai mare măsură, din insecuritate financiară, iar optimismul privind remedierea rapidă a economiei începe să scadă la nivel global", arată Barometrul Kantar.
Conform experţilor Kantar, comunicările oficiale rămân în atribuţiile instituţiilor statului, însă informări şi sfaturi de precauţie sau soluţii de a trece cu bine prin această perioadă pot fi preluate de către brandurile care au expertiză în această zonă, fie că e vorba despre sfaturi financiare, fie despre alimentaţie, echilibru emoţional. "Loialitatea cere loialitate. Brandurile nu se pot aştepta la loialitate din partea clienţilor dacă nu le arată, şi ele, că sunt loiale nevoilor lor", susţin realizatorii studiului de specialitate.
"Opinia conform căreia este esenţial ca oamenii să fie pregătiţi şi bine informaţi este şi pe lista priorităţilor românilor, însă principalul loc în clasamentul local este deţinut de convingerea că trebuie să reacţionăm împreună şi că vom trece peste dacă rămânem uniţi. Atât ţările cu restricţii puţine, cât şi cele cu restricţii severe, sunt cel mai afectate de constrângerile legate de: părăsirea domiciliului, de senzaţia de libertate şi de interacţiunea socială.
În schimb, în România, printre cele mai importante dificultăţi de gestionat se află pierderea senzaţiei de siguranţă. Unele dintre schimbările de comportament în această perioadă pot fi contextuale, însă unele - aşa cum indică primele semne din China - pot fi de durată. 48% dintre locuitorii ţărilor cu puţine restricţii au încercat reţete noi în această perioadă, procentul fiind mai ridicat în cazul celor cu restricţii severe (57%). În timp ce unele categorii de cheltuieli sunt puse pe lista de aşteptare, cresc altele care aduc avantaje imediate în perioada izolării. Sunt, însă, şi câteva categorii care - cel mai probabil - vor rămâne pe listele cumpărătorilor pe termen mai lung", se notează în Barometru.
Potrivit sursei citate, doar 8% dintre persoane aşteaptă ca brandurile să reducă sau să oprească reclamele la nivel global, în timp ce, în România, procentul a scăzut de 6% la 4%.
Într-un studiu realizat recent de Kantar au fost retestate 10 reclame din mai multe categorii şi din mai multe ţări, în perioada COVID-19, şi comparate cu performanţa acestora la momentul testării iniţiale, înainte de pandemie. Astfel, studiul indică faptul că, în medie, principalele rezultate ale reclamelor au fost foarte puţin afectate.
Rezultatele primelor două rezultate ale Barometrului COVID-19 au la bază cel mai extins studiu sindicalizat de acest fel din lume, realizat pe mai mult de 45.000 de persoane din peste 50 de ţări, din care 1.800 în Romania.
Datele celui de-al doilea rezultat al studiului au fost culese în perioada 27 - 31 martie 2020. La startul celui de-al doilea val, erau deja aproape 600.000 de cazuri de persoane infectate la nivel global, iar în România de 1.292, de circa cinci ori mai multe decât la startul primului val.
Redactor: Alexandru Costea
