Statul face cumpărături la suprapreț. Cum se umflă prețul la licitațiile cu „dedicație”
Licitaţiile „cu dedicaţie” dublează costurile achiziţiilor publice
Anul trecut, Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi, spunea că „din 100 lei bani publici, până la 40% dispar pe diferite căi".
Aproape orice achiziție publică se face la suprapreţ, arată un studiu realizat anul trecut de Institutul pentru Politici Publice.
30 de miliarde de euro se cheltuiesc anual de stat, de autorități locale sau centrale, pentru a achiziționa bunuri și servicii, și aproape jumătate din această sumă dispare pe facturi umflate.
Există două metode prin care statul cheltuiește sume uriașe pe achiziții. Prima este aceea de a umfla prețul de cumpărare. De exemplu, o primărie care are nevoie de consumabile, va lansa o licitație „cu dedicaţie", în sensul că pe caietul de sarcini se vor potrivi doar clienţii dinainte cunoscuţi.
A doua metodă este cea a actelor adiţionale. La drumuri, de pildă, constructorul întocmeşte acte adiţionale care măresc valoarea contractului iniţial de la simplu la dublu sau chiar mai mult, motivând că nu a avut toate elementele la început şi, din acest motiv, costurile sunt mai mari decât se estimase iniţial.
Valoarea contractelor atribuite prin achiziții publice a depășit 12,5 miliarde euro în 2012. De altfel, piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.
Cum face APIA cumpărături
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură cumpără alimente la preţuri mai mari ca în magazine. E vorba de de mii de tone de zahăr şi ulei. Produsele sunt destinate celor nevoiaşi şi sunt plătite cu bani europeni. Recent, APIA a fost implicată într-un scandal de corupție. Fostul ei director-adjunct, Aurel Pană, este cercetat de DNA pentru o mită de 1,2 milioane de euro.
Exemple:
Ulei
Preţ licitaţie 7,5 lei/kg
Preţ magazin 5 lei/kg
Zahăr
Preţ licitaţie 4,7 lei/kg
Preţ magazin 3,9 lei/kg
Miere
Preţ licitaţie 16,2 lei/kg
Preţ magazin, pieţe 9 lei/kg
Mălai
Preţ licitaţie 2,65 lei/kg
Preţ magazin, pieţe 1,6-2 lei/kg
Licitații cu întârziere la Sănătate
În timp ce unele instituţii lansează licitaţii pe bandă rulantă, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii întârzie să cumpere centralizat medicamentele şi materialele sanitare pentru spitale. Reprezentaţii ministerului spuneau încă de la începutul anului că se vor face economii substanţiale prin aceste licitaţii. Numai că anunţurile de licitaţii au apărut cu întârziere.
În prezent, au fost lansate licitații pentru achiziția de medicamente, dar și de carburant sau pentru asgigurări CASCO necesare parcului de mașini al Ministerului Sănătății, inclusiv Ambulanța.
Recent, Ministerul Sănătăţii a anunţat că vrea să cumpere de 530 de milioane de lei dispozitive implantabile de cardiologie pentru spitale. Anunțul a fost publicat la 21 august, iar firmele au la dispoziție 45 de zile pentru a se înscrie. Rămâne de văzut ce firme vor avea capacitatea financiară și logistică pentru a participa la o astfel de licitație cu o valoare uriașă.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Raed Arafat, cel care a venit cu ideea acestor licitații centralizate, spunea că astfel se vor face economii în sistem și, de pildă, în loc de 1.000 de pacienți vor putea fi tratați 1.200 de pacienți, estimând economii între 5 și 20%.
Însă aceste licitații centralizate au întârziat destul de mult. Încă de acum zece luni reprezentanții Ministerului Sănătății vorbeau despre necesitatea lor și chiar stabiliseră un termen - 1 iulie. Este 27 august și doar câteva licitații au început.
Adrian Moraru, IPP: Așa se explică bătălia partidelor de a-și numi oameni în toate structurile statului
Potrivit lui Adrian Moraru, director-adjunct la Institutul pentru Politici Publice, acest fenomen explică bătălia pe care o au partidele pentru a-și numi oamenii în toate structurile statului. „Oriunde a de făcut o achiziție, șeful politic numește pe cineva și spune: orgnizezi licitațiile, astfel încât să ne iasă niște bani, și tie, și mie”, a declarat la Digi24 Adrian Moraru. „Toate partidele care s-au succedat la guvernare au folosit aceste instrumente”, a adăugat Adrian Moraru. „Ele au luat amploare în ultimii 7-8 ani,când România a început cât de cât să se dezvolte și a avut acești bani la dispoziție pentru achiziții.
„Ei sunt acoperiți de lege, spunând că singurul care a venit la licitație a fost ăla cu 7 lei, deși prețul pieței era de 5 lei”, a explicat Moraru. El spune că pentru afacerile din sectorul privat acesta înseamnă lipsă de competiție, înseamnă că nu avem de fapt o economie de piață, a conchis expertul.
Urmăriți-i explicațiile în materialul video de mai sus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
