Sorin Oprescu își susține proiectul de legare a Bucureștiului de Dunăre, la „Pașaport diplomatic”

După construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră, Nicolae Ceauşescu a avut ideea să lege Bucureştiul de Dunăre printr-o cale navigabilă. Canalul Bucureşti-Dunăre era săpat cu mult spor şi lucrarea a ajuns într-un stadiu destul de avansat. Schimbarea regimului politic din 1989 a dus la stoparea construcţiei şi implicit la degradarea ei.

Actualul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, vrea să reia ideea finalizării unui astfel de canal navigabil, care să lege capitala României de cel mai important fluviu al Europei, Dunărea. Strategia Europeană a Dunării este mega-proiectul prin care se poate găsi finanţarea pentru un astfel de plan costisitor.

Dar ce avantaje ar avea Bucureştiul dacă ar fi legat de Dunăre prin canalul început din vremea lui Ceauşescu? Primarul orasului german Regensburg, Hans Schaidinger, vorbește la „Pașaport diplomatic” din experienţa urbei sale: „Până în 1929 Regensburg a fost punctul de plecare şi de sosire al Dunării ca şi canal navigabil. Apoi, canalul Rin-Main nu a fost gata. Şi mărfurile trebuiau transferate în vagoane şi camioane şi transportate mai departe spre râul Main şi continuam pe apă, pe Main şi râul Rin, spre Marea Nordului. Şi au fost mulţi oameni care au spus, nu este bine dacă este o legătură. Şi eu cred că cei care nu aveau această părere au avut dreptate. Pentru noi, a fost foarte important ca acum 20 de ani legătura pe apă dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, care lipsea, a fost deschisă. Şi este bine pentru economia noastră, pentru dezvoltarea economiei, este bine pentru comerţ şi cred că de la exemplul acesta putem spune că este foarte important pentru oraşul Bucureşti, că primarul are acest scop să realizeze această cale navigabilă. Este foarte important”.

Sorin Oprescu are speranţe mari legate de acest proiect. „Sumele de 130-140 de miliarde de euro de-a lungul timpului, de-a lungul celor 23 de ani au făcut ca Dunărea să arate altfel până după Budapesta. Şi aş dori ca în anii care vin aşa să arate şi Dunărea de Jos, care undeva era uitată, în urmă cu doi ani de zile. Eu cred că tărie că legarea Bucureştiului de Dunăre reprezintă un moment important scoţând capitala ca oraş la Dunăre, atât la propriu cât şi la figurat. Sigur că se poate discuta foarte mult despre importanţa canalului Bucureşti - Dunăre, în niciun caz nu mai este vorba despre componenta industrială. N-o să mai care nimeni două milioane de tone de ce prefigurase în timpurile anilor 70-75. Este păcat însă pentru că construcţia asta a fost făcută, construcţia fizică a canalului a fost făcută în proporţie de 65-68 %, depinde de porţiunile ei. Asta înseamnă după părerea mea o viitoare zonă metropolitană care se întinde în sud. În sud este şi drumul care leagă de Balcani nu numai România şi vestul care trece pe lângă Bucureşti şi coboară în sud spre Bulgaria, Turcia sau Grecia. Este o cale importantă de transport rutier, ar putea deveni o cale importantă de transport fluvial şi în acelaşi timp cu componentele pe care noi sperăm să putem să le aducem. Un plus valoare, dacă vreţi.”

Ce spun şi alţi edili europeni despre potenţialul pe care îl are Bucureştiul, dar mai ales România din punctul de vedere al bunei administrări a fluviului Dunărea, aflați sâmbătă de la 18.30, la „Pașaport diplomatic”, emisiune găzduită de Balazs Barabas.