Salariul la plic. Cum îşi reduc angajatorii taxele datorate la stat

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Anda are 25 de ani şi spune că până acum fiecare angajator pentru care a lucrat a plătit-o cu bani în plic, fără ca sumele reale să apară în contracte.

„Deşi aveam program full-time, a trebuit să declar cumva că lucram part-time pe perioada verii, lucru care nu era adevărat”, a spus Anda.

Alexandra a lucrat ca promoter în magazine şi susţine că, de multe ori, a lucrat peste program. Angajatorul, în schimb, nu îi plătea întotdeauna munca făcută în plus.

„La altă firmă îi primeam pe card, dar nu primeam suma completă care mi se promitea, primeam mult mai puţin”, a spus angajata.

Astfel de exemple sunt, de fapt, cazuri de muncă la gri, o formă de evaziune fiscală. Ca să reducă din taxele plătite către stat, angajatorii încadrează o parte din salariaţi ca fiind lucrători cu jumătate de normă, deşi aceştia petrec la muncă opt ore pe zi. În contract este trecut salariul minim pe economie, dar angajatorul plăteşte sume mai mari angajaţilor.

„Este vorba despre o pagubă care apare nu numai la bugetul de stat, ci şi, ulterior, în veniturile acestor persoane, dacă, de exemplu, ajung în şomaj, la pensie”, a spus Emilian Duca, specialist în fiscalitate.

Este greu de dovedit dacă un lucrător mai primeşte şi bani în plic. Inspectorii de muncă susţin că nu pot sancţiona „munca la gri" şi că numai Fiscul poate lua măsuri.

În prezent, dintr-un total de 5,8 milioane de contracte de muncă active, peste 1 milion sunt cu timp parţial. În 2013, numărul contractelor cu timp parţial era mai mic cu 77.000, în contextul în care mai mulţi angajatori au făcut concedieri, iar mai apoi au angajat tineri, cu program part-time.

„Am văzut în industria bancară, după ce s-au făcut valuri de restructurări s-a optat pentru această variantă de part-time. Este o soluţie de optimizare de costuri”, a spus Corina Diaconu, reprezentantul unei companii.

Ca să plătească un salariu minim pe economie de 900 de lei, angajatorul cheltuie, în total, 1.108 lei. Statul strânge de la angajat şi angajator, 438 de lei. România se află pe locul şapte într-un clasament european al poverii fiscale. Evaziunea fiscală din muncă provoacă pierderi la bugetul de stat de 4 miliarde de euro, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal.