Salarii mari pentru angajați care nu produc nimic. Directorul de la Tarnița primește 4.500 de euro pe lună

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Din noiembrie 2013, statul cheltuieşte lunar peste 15 mii de euro cu salariile celor care caută un investitor la Tarniţa-Lăpuşteşti. Vorbim despre 7 angajaţi cu normă întreagă şi alţi 4 cu program redus. Directorul companiei primeşte lunar aproximativ 4.500 de euro, iar ceilalţi angajaţi - în jur de 1.400 de euro fiecare.

Potrivit Departamentului pentru Energie, echipa de proiect s-a ocupat cu pregătirea procedurilor pentru licitaţia internaţională privind selectarea unui investitor şi a oferit informaţii potenţialilor investitori interesaţi.

Cu alte cuvinte, sume importante sunt cheltuite pentru strategii şi studii de fezabilitate. Mai toate marile proiecte din ultimii ani au fost, însă, ratate de statul român şi nimeni nu este tras la răspundere pentru banii cheltuiţi.

„S-au cheltuit vreo 40 de milioane de euro pe proiectul Nabucco, tot pe contracte de consultanţă, pe compania de proiect. S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane de euro pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, de ce să nu se cheltuie vreo 5 milioane de euro şi pe Tarniţa?”, spune Remus Borza, administratorul Hidroelectrica.

Unul dintre cele mai recente exemple este proiectul Nabucco. După 11 ani de negocieri, vizite oficiale şi studii, proiectul gazoductului a fost îngropat. Conducta care trebuia să traverseze România trece acum prin sudul Europei, iar România a rămas cu pierderile.

Statul a schimbat de mai multe ori şi strategia de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Deşi iniţial avea şase companii partenere, alături de care urma să finalizeze proiectul, acestea s-au retras rând pe rând. Acum, statul este singurul interesat de realizarea proiectului în valoare de 6 miliarde de euro. Nu are însă banii necesari.