Contribuabilii români încep să acceseze serviciile online ale primăriilor, iar în topul preferinţelor de utilizare a acestora se regăsesc plata impozitelor sau a taxelor şi efectuarea programărilor în cadrul instituţiilor de stat, conform unui studiu realizat de un furnizor de aplicaţii software.
În topul domeniilor de interes pentru accesarea serviciilor publice online, în afară de plata taxelor şi a impozitelor locale, se află activităţile legate de diverse utilităţi din administraţiile publice (35%) sau alte sesizări (19% dintre respondenţi). Cu procente mai mici, urmează interacţiunile online legate de evenimente locale, situaţii legate de urbanism şi diverse alte domenii, transmite Agerpres.
Potrivit studiului, marea majoritate a respondenţilor (42%) interacţionează în general cu o singură primărie şi doar 14% soluţionează diverse probleme accesând servicii online de la mai mult de 3 instituţii locale. Acest lucru denotă că persoanele care au cele mai multe interacţiuni cu instituţiile publice încă nu folosesc sau nu ştiu de existenţa acestor servicii.
„Odată cu implementarea modulelor software în instituţiile publice, noi oferim consultanţă şi pachete de promovare a acestor module către comunitatea locală, pentru a ne asigura că despre facilităţi află cât mai multe persoane. Nu toate instituţiile statului au un departament specializat în comunicare şi relaţii publice şi ne-am dat seama că uneori eforturile primăriei pot rămâne fără rezultate vizibile, dacă softurile achiziţionate nu sunt şi folosite de cetăţeni, din cauza faptului că aceştia nu află despre existenţa acestora”, a declarat Florian Simionescu, CEO-ul furnizorului de aplicaţii software, care are o experienţă de peste 15 ani în administraţia publică locală.
În ceea ce priveşte modul în care sunt accesate serviciile online ale instituţiilor publice, studiul a confirmat faptul că telefoanele mobile sunt preferate de români pentru realizarea plăţilor (47%), efectuarea programărilor online pentru servicii publice (45%) sau interogarea stadiului documentelor în relaţia cu instituţia (28%).
Studiul s-a derulat în luna noiembrie a acestui an şi are la bază un eşantion de 1.015 persoane, femei şi bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani, selectaţi atât din mediul urban, cât şi rural, de pe teritoriul României.
