Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul care prevede folosirea unui număr de identificare digitală de către persoanele fizice, ca o alternativă la CNP. Recent, premierul Marce Ciolacu „l-a certat” pe Marcel Boloș și i-a transmis că niciun ministru nu mai poate propune schimbări fiscale fără un acord cu mediul de afaceri și societatea civilă, referindu-se la CNP fiscal în baza căruia românii să poată face cumpărături online.
„Ministerul Finanțelor pune în dezbatere publică actul normativ prin care aduce o serie de modificări și completări Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru adaptarea legislației fiscale, astfel încât gradul de colectare și conformare la plată să crească”, spune comunicatul de presă al instituției. Înainte de realizarea acestui proiect de lege, ministrul Finanțelor Marcel Boloș a avut discuții cu reprezentanții mediului de afaceri cum ar fi Asociația Română a Băncilor, Patronatul Antreprenorilor Contabili din România, Camera Consultanților Fiscali, CECCAR, ACHAM, Consiliul Investitorilor Români și Consiliul Investitorilor Străini, mai arată sursa citată. La finalul întâlnirii, cele două părți au stabilit un termen de 20 de zile pentru transmiterea de propuneri din partea mediului de afaceri pentru eventuale modificări ale proiectului de act normativ.
Proiectul mai prevede acordarea eşalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, în anumite condiţii, precum şi posibilitatea plăţii obligaţiilor fiscale în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală.
Este propusă, prin document, și simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate.
„Efectul sinergic al tuturor măsurilor pe care le implementăm pentru a ține sub control evaziunea fiscală va fi vizibil în contul de execuție bugetară. Din experiența noastră, în combaterea evaziunii fiscale și având în vedere mecanismele pe care le implementăm, am constatat că trebuie să gestionăm problema din mai multe direcții, pentru a monitoriza și reveni la normalitate. Proiectele noastre de digitalizare converg spre obiectivul general de reducere a gap-urilor la diverse categorii de impozite și taxe. Toate statele care au aplicat astfel de proiecte de digitalizare au obținut rezultate semnificative. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să valorificăm mai bine creanțele bugetare, să reducem cât mai mult sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor și astfel să generăm finanțări consistente pentru asigurarea marilor servicii publice”, a subliniat Marcel Boloș.
Acordarea eșalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursă
Proiectul de lege propune ca în categoria obligațiilor fiscale ce pot face obiectul eșalonării la plată în formă simplificată să fie reincluse cele cu reținere la sursă.
În fapt, prin ordonanța de urgență 20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordării eșalonării la plată în formă simplificată pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursă, mai precizează comunicatul de presă al Ministerului Finanțelor.
Această măsură a afectat mediul de afaceri care s-a aflat în dificultate financiară temporară, astfel că prin proiectul de act normativ eeste propus să poată fi inclusă în eșalonarea la plată în formă simplificată și obligațiile fiscale cu reținere la sursă, cu condiția achitării unui procent de cel puțin 15% din cuantumul obligațiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală.
Măsura are în vedere obținerea unor rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului.
Posibilitatea plății obligațiilor fiscale în conturile de venituri bugetare
Prin modificarea prevederilor legale referitoare la plata obligațiilor fiscale a fost propusă oferirea posibilității contribuabililor și plătitorilor de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligațiilor, respectiv în contul unic sau în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligație fiscală.
Mijloace electronice de comunicare mai facile privind situația fiscală
Proiectul mai propune ca, în relația cu ANAF, contribuabilii iș plătitorii înscriși în spațiul virtual privat al ANAF să trimită prin acest sistem, o declarație pe propria răspundere a reprezentanților legali sau desemnați ai acestora, semnată cu certificat calificat de către reprezentanții legali sau desemnați, prin care declară datele de contactat proprii și își aleg modalitatea de comunicare electronică cu organul fiscal central pentru primirea informațiilor cu privire la situația fiscală a contribuabilului șiplătitorului pe care-l reprezintă.
De asemenea, prin aceste mijloace de comunicare, reprezentanții legali/desemnați pot să-și dea acordul pentru transmiterea ordinului de debitare a conturilor bancare, de către organul fiscal, în vederea achitării obligațiilor fiscale pe care contribuabilii/plătitorii le datorează.
Totodată, prin manifestarea opțiunii de plată recurentă, contribuabilii și plătitorii sunt de acord, ca la împlinirea termenelor de plată, să fie debitat contul bancar în limita sumelor aferente achitării obligațiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eșalonare, precum și a altor obligații care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirii la plată acordate.
Proceduri simplificate pentru bunurilor sechestrate, confiscate
Este propusă, prin proiectul de lege, simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitație, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condițiilor de participare la licitație, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicității bunurilor prin platforme specializate, precum și pentru digitalizarea activității de organizare a licitațiilor prin platforma on-line.
În fapt, prin PNRR este finanțat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitații electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizări mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă și concurențială, astfel încât prețul bunurilor valorificate să crească.
Măsuri în cazul debitorilor care au popriri asupra conturilor bancare
Proiectul mai propune micșorarea plafoanelor existente în vigoare privind operațiunile de încasări și plăți în cazul debitorilor care au înființate popriri asupra disponibilităților bănești, până la emiterea deciziei de ridicare a acesteia, având în vedere gradul scăzut de recuperare a datoriilor, ca urmare a faptului că lichiditățile financiare ale acestora nu se rulează prin conturile bancare.
„În acest sens, contribuabilii prevăzuți la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, care au înființate popriri bancare, efectuează operațiunile de încasări și plăți în numerar în următoarele condiții:
• în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 40.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
• în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
• în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepția persoanelor fizice, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei”, mai spune comunicatul MFP.
Introducerea numărului de identificare digitală, alternativ CNP-ului
Ministerul Finanțelor mai propune, prin acest proiect, utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice.
Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului.
Editor : Ana Petrescu
