România, pe primul loc în UE la evaziunea cu TVA. Deficit uriaș de încasări la buget
România are cel mai mare deficit de încasare la TVA din Uniunea Europeană, iar acest deficit este în creștere, arată datele Comisiei Europene pentru anul 2019. Conform acestui raport, statul român nu a încasat aproape 35 la sută din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. În 2018, deficitul era sub 33 la sută, iar asta se traduce în miliarde de euro pierdute de statul român.
România ocupă această poziție rușinoasă de ani de zile, fără a exista îmbunătățiri semnificative, iar colectarea TVA reprezintă un indicator de performanță în administrația fiscală.
Conform datelor Comisiei Europene, bugetul de stat a pierdut 7,4 miliarde de euro în 2019. Chiar dacă nivelul ar trebui totuși corectat cu ceea ce este denumit autoconsum, adică ceea ce unele gospodării de la țară produc și consumă, autoconsum pentru care nu există estimări, totuși, nivelul este uriaș. Sunt încasări pierdute care ar putea acoperi deficitele de la bugetele de pensii și sănătate sau prin care s-ar putea finanța investiții majore.
La deficitul de încasare din TVA, România este lider de departe. În 2019, cu mult în urma României au fost Grecia, cu un gol de aproape 26 la sută, și Lituania (23,5 la sută), dar sunt și multe țări unde procentul este sub 5 la sută. Astfel, cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1 la sută), Suedia (1,4 la sută) și Cipru (2,7 la sută).
În termeni absoluți, ca sume, cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde de euro) și Germania (23,4 miliarde de euro).
Pierderi de 4.000 de euro pe secundă la nivelul UE
Executivul comunitar subliniază că, în majoritatea statelor membre, variaţia de la an la an a deficitului de încasare a fost mai mică de 2 puncte procentuale, dar România iese din grafic și la acest capitol.
La nivelul întregii Uniuni, deficitul de TVA era de 134 de miliarde euro în 2019, în scădere, dar suma este uriașă. Reprezintă o pierdere de 4.000 de euro pe secundă.
Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administraţiile publice le alocă bunurilor şi serviciilor publice de care depindem cu toţii, cum ar fi şcolile, spitalele şi transporturile. În cazul României, pierderea se resimte și mai acut în condițiile în care unele cheltuieli rigide au dus la deficite bugetare foarte mari.
Ce măsuri ar ajuta România să încaseze TVA-ul
O îmbunătățire a colectării este așteptată de foarte mulți ani, dar fără progrese semnificative, iar de foarte multe ori, în spațiul public au apărut acuze că reformele sunt întârziate pentru că avem parte și de evaziune protejată politic.
Câteva măsuri și-au făcut loc, totuși, în ultimii ani. A intrat în vigoare obligativitatea de a avea casele de marcat conectate la sistemul informatic al Fiscului. Însă legea, deși a fost de mult aprobată, a avut termene amânate repetat.
O altă reformă care poate să ducă la o îmbunătățire a colectării din TVA este introducerea Fișierului Standard de Audit pentru Taxe, așa numitul SAF-T. După o implementare greoaie și cu etape amânate, acest standard ar urma să fie obligatoriu de anul viitor pentru marii contribuabili și ulterior extins pentru a deveni general valabil abia în 2025. Această metodologie, elaborată la nivelul OCDE, a fost un succes pentru țările care au introdus-o. Ungaria a redus defictul de TVA cu cinci puncte procentuale chiar din anul introducerii standardului, în 2018. Polonia a introdus SAF-T la jumătatea lui 2016, iar oficialii de la Varșovia au fost uimiți de rezultate. De la un deficit de TVA de 24 la sută, Polonia a coborât la 14 la sută la final de 2017, iar. ultimele date arată că acum are un deficit în zona a 10 la sută.
