România are cele mai multe ferme din Europa, dar şi cele mai sărace

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Agricultura românească este una cu două viteze. Avem ferme mari care fac profit la fel ca cele din Vest, dar şi unele atât de mici, încât fermierii abia reuşesc să-şi asigure traiul. Datele statistice arată că un agricultor român lucrează în medie 3,6 hectare, de patru ori mai puţin decât media europeană, de 14 hectare. Pe primul loc este Cehia, cu 152 de hectare, urmată de Marea Britanie, cu 90 de hectare.

Puţini sunt cei care au înţeles că agricultura se transformă în afacere cu cât suprafaţa pe care o lucrează este mai mare, iar investiţiile sunt pe măsură. O demonstrează un fermier din Arad, care cultivă porumb pe 3.200 de hectare.

Dimitrie Muscă, fermier: Trebuie adunat pământul, trebuie comasat pământul şi trebuie să fie dat pe mâna specialiştilor.

Iar fără bani şi fără subvenţii ca în restul Europei, România este pe ultimele locuri la recolta de porumb, chiar dacă fermierii lucrează cele mai multe hectare: 2,2 milioane.

Ion Florescu, director în cadrul Institutului de Statistică: Randamentele sunt foarte mici față de cele din Germania, Franța, Marea Britanie, chiar de 2,5 ori mai mici.

Pe lângă lipsa unei strategii naţionale, de vină pentru eşecul din agricultură e şi mentalitatea românească, spun oficialii de la Statistică. Mulţi tineri din mediul rural lucrează acum în alte domenii sau au plecat din ţară. Alţii au renunţat de tot la agricultură.

Dimitrie Musca, fermier: Au fost și prețuri mici la cereale, nu au câştigat oamenii, au fost cheltuelile mai mari pe hectar decât câştigurile.

În aceste condiţii, suprafaţa cultivată a scăzut cu aproape 900 de mii de hectare în ultimii 11 ani, până la 13 milioane de hectare. Singura veste bună este că fermierii români au găsit totuşi o nişă care le aduce profit.

Tudorel Andrei, directorul Institutului Naţional de Statistică: Se înregistrează o creștere mare, la caprine aproape că s-a dublat numărul în raport cu 2002.

Agricultorii cresc capre în loc de vaci pentru că sunt mai uşor de îngrijit, iar brânza şi laptele pot fi vândute cu un preţ dublu.