România are cele mai multe ferme din Europa, dar şi cele mai sărace

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Agricultura românească este una cu două viteze. Avem ferme mari care fac profit la fel ca cele din Vest, dar şi unele atât de mici, încât fermierii abia reuşesc să-şi asigure traiul. Datele statistice arată că un agricultor român lucrează în medie 3,6 hectare, de patru ori mai puţin decât media europeană, de 14 hectare. Pe primul loc este Cehia, cu 152 de hectare, urmată de Marea Britanie, cu 90 de hectare.

Puţini sunt cei care au înţeles că agricultura se transformă în afacere cu cât suprafaţa pe care o lucrează este mai mare, iar investiţiile sunt pe măsură. O demonstrează un fermier din Arad, care cultivă porumb pe 3.200 de hectare.

Dimitrie Muscă, fermier: Trebuie adunat pământul, trebuie comasat pământul şi trebuie să fie dat pe mâna specialiştilor.

Iar fără bani şi fără subvenţii ca în restul Europei, România este pe ultimele locuri la recolta de porumb, chiar dacă fermierii lucrează cele mai multe hectare: 2,2 milioane.

Ion Florescu, director în cadrul Institutului de Statistică: Randamentele sunt foarte mici față de cele din Germania, Franța, Marea Britanie, chiar de 2,5 ori mai mici.

Pe lângă lipsa unei strategii naţionale, de vină pentru eşecul din agricultură e şi mentalitatea românească, spun oficialii de la Statistică. Mulţi tineri din mediul rural lucrează acum în alte domenii sau au plecat din ţară. Alţii au renunţat de tot la agricultură.

Dimitrie Musca, fermier: Au fost și prețuri mici la cereale, nu au câştigat oamenii, au fost cheltuelile mai mari pe hectar decât câştigurile.

În aceste condiţii, suprafaţa cultivată a scăzut cu aproape 900 de mii de hectare în ultimii 11 ani, până la 13 milioane de hectare. Singura veste bună este că fermierii români au găsit totuşi o nişă care le aduce profit.

Tudorel Andrei, directorul Institutului Naţional de Statistică: Se înregistrează o creștere mare, la caprine aproape că s-a dublat numărul în raport cu 2002.

Agricultorii cresc capre în loc de vaci pentru că sunt mai uşor de îngrijit, iar brânza şi laptele pot fi vândute cu un preţ dublu.