Risipa statului, inclusă în factură

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În urmă cu aproape trei ani Victor Ponta îşi pregătea campania electorală cu o finanţare de peste 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iaşi-Ungheni.

Deşi conducta de 42 de kilometri a fost construită, România nu exporta gaz pe sub Prut, iar şeful Transgaz se încurcă în explicaţii.

Petru Văduva, director general al Transgaz: „Orice leu pe care îl bag într-o investiţie se reflectă direct asupra tarifului. Dacă nu curge gaz prin acea conductă pe care o construiesc, vom aduce un prejudiciu foarte mare consumatorului român. Conducta Iaşi-Ungheni, acolo unde statul român şi Transgaz au investit nişte milioane de euro şi prin care nu curge gaz. (Putem trage concluzia că suntem noi toţi prejudiciaţi?) Înţeleg foarte bine întrebarea fiindcă o primesc destul de des, dar dacă nu începem undeva niciodată nu o să ajungem undeva”.

România a pierdut în acelaşi fel aproape 40 de milioane de euro care s-au dus pe vizite oficiale şi studii cu un alt gazoduct: Nabucco. Autorităţile nu mai urmăresc firul acestor cheltuieli şi nici tragerea la răspundere a celor care au irosit banii.

Exemplele nu se opresc aici, din păcate: reactoarele 3 şi 4 aşteaptă de peste 25 de ani finanţare. Singura realizare din ultimul sfert de secol este că mai multe guverne au plătit milioane de euro pe hârtii şi promisiuni. Investitorii chinezi prezentaţi ca salvatorii acestor proiecte în 2013 încă negociază...

Remus Borza, administrator Hidroelectrica: „S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane de euro pe grupul 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, deci de ce să nu se cheltuiască vreo 5 milioane şi pe Tarniţa?”

Din 1994 statul a făcut patru studii de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarniţa, de lângă Cluj. Acum funcţionează inutil o companie de proiect cu 19 angajaţi care primesc 7.500 de lei salariu mediu. Adică alţi bani cheltuiţi inutil pentru proiecte pierdute sau amânate de stat.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „Societăţile de stat nu-şi mai pot permite să risipească bani aiurea”.

Din luna august a anului trecut autorităţile nu au mai vorbit nimic de proiectul de peste un miliard de euro al hidrocentralei Tarniţa.