Regii asfaltului cad pe capete. Straco a intrat în insolvenţă

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Straco are datorii de aproape 47 de milioane de euro, dintre care 40 de milioane trebuie achitate pe o perioadă de un an. Pare o sumă mare pentru compania care ani la rând a câştigat contracte uriaşe cu statul precum constructia autostrăzii Deva-Orăştie şi a unei părţi importante din Orăştie-Sibiu.

În 2014, Straco a avut o cifră de afaceri de aproape 70 de milioane de euro şi profit de circa 100.000 de euro.

Iar 2014 a fost un an prost. Cu un an înainte, Straco a avut venituri de două ori mai mari, iar în 2012, de trei ori mai mari.

În 2010 şi 2011 însă Straco a participat la lucrări pentru care statul a plătit jumătate de miliard de euro. Contracte cu statul are şi astăzi în desfăşurare.

La începutul acestui an, Straco a câştigat contracte pentru trei loturi ale autostrăzii Câmpia Turzii - Târgu Mureş. Circa 260 de milioane de euro este valoarea cumulată a contractelor. Banii însă nu vor intra exclusiv în buzunarele Straco, fiindcă la fiecare lot se lucrează în asociere cu altă companie. Dacă Straco va intra până la urmă în faliment, la aceste proiecte ar putea apărea complicaţii.

Patronii Straco, fraţii Alexandru şi Traian Horpos au fost prinşi în scandalul de la primăria sectorului 1, care i-a avut ca actori principali pe Adrian Chiliman şi Vlad Moisescu. Acesta din urmă ar fi cerut primarului Chiliman să aloce lucrările de reabilitare din sector către Straco, iar el ar fi primit 10-15% din valoarea contractelor.

Sub o formă sau alta însă mai toţi foştii regi ai asfaltului şi-au pierdut coroanele.

Şeful Romstrade, Nelu Iordache, a fost trimis în judecată sub acuzaţii de delapidare, spălare de bani şi înşelăciune. Compania a ajuns în insolvenţă.

Theodor Berna, administratorul Tehnologica Radion, a fost arestat preventiv si apoi pus sub control judiciar într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu prejudiciu de o sută de milioane de euro. Pentru recuperarea prejudiciului, s-a pus sechestru asigurator atât pe bunurile lui Berna, cât şi pe cele ale Tehnologica Radion. Un parcurs similar l-a avut si Costel Căşuneanu, patronul Pa&CO International. De la contracte uriaşe a ajuns să fie condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Patronul Technostrade şi UMB Spedition, Dorinel Umbrărescu, îşi scrie un ultim capitol complet diferit. Milionarul a anunţat recent că se retrage din industria care în ultimul deceniu i-a adus afaceri de 2,2 miliarde de euro. De la drumuri, Umbrărescu trece la bănci. A cumpărat 93% din ATE Bank, pe care a redenumit-o apoi Banca Românească pentru credit şi investitii. Şi chiar dacă vremurile bune din infrastructură par să se fi încheiat pentru vechii regi ai asfaltului, au rămas banii.