Răspunsul şefului CNADNR pentru cei care spun că toate autostrăzile româneşti au probleme

Ambasadorul Turciei critică România pentru lipsa autostrăzilor

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Pe autostada dintre Bucureşti şi Ploieşti nu sunt finalizate nici acum lucrările, spun angajaţii Companiei de Drumuri şi Autostrăzi. Şoseaua rapidă Arad - Timişoara, deschisă în 2011, s-ar fi crăpat din cauza pânzei freatice, spun aceiaşi angajaţi, care sunt convinşi că aceeaşi problemă este şi pe autostrada Nădlac - Arad. În plus, ei cred că bucata de autostradă dintre Oraştie şi Sibiu nu trebuia demolată.

„Toate autostrăzile au mari probleme, mari probleme de construcţie, au defecte majore. Le-am plătit dar au avut probleme la recepţie, când s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor. Nu au recepţie finală, spune Alina Goga, fost director de investiţii în Compania naţională de drumuri.

Nici măcar tronsoanele inaugurate în urmă cu câţiva ani nu sunt sigure pentru şoferi, atrag atenţia foşti angajaţi au CNADNR. Printre acestea se numără şi Bucureşti – Ploieşti, inaugurat în 2012.

„Sunt probleme, dacă vă duceţi la 130 de kilometru la oră simţiţi cum vă aruncă. Ştiţi că pentru maşinile care au un cauciuc jos, de viteză, aia poate să însemne pană, explozie şi moarte pe loc, la 130 de kilometru la or”, avertizează Mihai Băşulescu, fost director general al CNADNR.

Probleme sunt şi pe autostrăzile din vestul ţării, Arad - Timişoara şi Arad – Nădlac, din cauza infiltraţiilor de apă.

„Acolo este o zonă în care pânza de apă freatică este foarte la suprafaţă şi, dacă nu s-a respectat şi nu s-a construit un sistem rutier corespunzator, s-ar putea ca, din cauza pânzei freatice foarte înalte, să ţâşnească apa prin autostrada”, spune acelaşi Mihai Băşulescu.

În plus, angajaţii critică decizia CNADNR de a demola 200 de metri din autostrada dintre Cunţa şi Sălişte.

„Acel sector, şi altele dacă mai există, trebuiesc consolidate. Sunt soluţii de consolidare, sunt specialişti care pot să propună, dar niciodată nu demolezi 200 de metri de autostradă ca să devină nefuncţională o autostradă de 22 de kilometri”, spune Florin Dascălu, fost director de întreţinere pentru autostrăzi.

Totodată, aceştia susţin că numai 3% din cei 6.000 de angajaţi ai CNADNR sunt ingineri cu studii în domeniu.

În replică, şeful companiei de drumuri susţine că acuzaţiile vin de la un fost director care este deranjat de faptul că nu mai are acces la banii companiei.

„Am primit un mandat să reorganizez compania, să o restructurez, să funcţioneze după principii normale, ca totul să se concretizeze în succes. Mă refer la infrastructura rutieră de calitate şi infrastructura de autostrăzi pe care cu toţii ne-o dorim”, spune directorul general al CNADNR, Cătălin Homor. „Scopul măsurilor pe care le-am luat a fost acela de a opri o serie de robineţi prin care se scurgeau resursele companiei. Facând chestiuniile astea se pare că nu a mai fost răbdare şi se duce o campanie susţinută de boicotare, de sabotare a măsurilor de revigorare a companiei”, adaugă acesta

Cătălin Homor a dat ca exemplu înfiinţarea departamentului propriu de proiectare, care va ajuta CNADNR să economisească bani.