Raport al CE. Europa socială a eșuat în România

Data publicării: 18.03.2016 15:13

România pare a fi numitorul comun al celor mai slabe performanțe în privința politicilor sociale europene, indiferent de indicatorii luați în calcul. Într-un document publicat recent de către Comisia Europeană România figurează pe ultimele locuri în privința oricăror parametri sociali analizați. Documentul este parte a unor planuri ambițioase ale Comisiei Europene menite să ducă la edificarea unui sistem coerent de valori și drepturi sociale.

Ponderea cheltuielilor sociale în PIB. O primă discrepanță dintre România și multe țări ale UE privește ponderea cheltuielilor sociale în PIB. ”Țări precum Danemarca, Franța, Finlanda sau Grecia alocă peste 30% din PIB, fără a include educația, pentru cheltuieli sociale, în timp ce Estonia, Letonia, Lituania și România, cheltuie mai puțin de 15% din PIB”, spun specialiștii CE. Alocările sunt de 18% din PIB în Bulgaria și Polonia și 21% din PIB în Ungaria.

Inegalitatea veniturilor. Este un alt capitol unde România se află în plutonul fruntaș. Deși distribuția veniturilor în Europa este în general mai uniformă decât în alte economii ale lumii, precum Statele Unite sau Japonia, există o tendință largă spre creșterea inegalităților în UE, cu variații importante în funcție de țară, notează CE. În medie, inegalitățile au crescut mai puțin în UE decât în SUA. Potrivit unei analize publicate recent de către cursdeguvernare.ro, cu un coeficient al inegalității de 34.7 (numit Gini în literatura de specialitate), România este depășită doar de țările baltice ce au coeficienți ai inegalității cuprinși între 35 și 35,6, Bulgaria cu 35,4, Cipru cu 34,8. Spania are același indicator al inegalității ca și România. Distanțele ce separă România de fruntea plutonului sunt însă mult mai mici decât cele față de țările caracterizate de distribuții mai egalitare. Clasamentul egalității între cetățenii țării respective este condus de Slovenia și Cehia cu 25 si 25,1, urmate de Suedia, Finlanda și Belgia. Indicatorul arată ponderea celor ale căror venituri ies în afara unei distribuții uniforme a veniturilor în țara respectivă. Un coeficient de 0 semnifică egalitatea absolută, iar 100 inegalitatea absolută. Media UE este de 30,8, în timp ce indicatorul acesta este de 41,1 în Statele Unite și aproximativ 31 în Canada. În România cursdeguvernare.ro arată că inegalitatea veniturilor s-a accentuat în ultimii ani, aceasta fiind de 33,3 în 2010.

Dar de ce este importantă diminuarea maximă a inegalităților? Este această dorință doar o relicvă a sistemului socialist apus? ”Inegalitățile nu doar că înrăutățesc șansele individuale , dar afectează creșterea. Persoanele dezavantajate au acces redus la o educație de calitate, atât de importantă pentru creștere”, spun specialiștii CE.

Riscul de sărăcie. România are și cea mai mare pondere din UE a persoanelor de sex masculin cu risc de sărăcie, anume 40%, față de 38% în Bulgaria și 13% în Cehia, cea mai bine plasată țară. În rândul femeilor, ponderea celor supuse riscului de sărăcie este de 41% în România, mai mică decât în Bulgaria (43%), însă mult mai mare decât în Cehia unde este 18%.

Siguranța locurilor de muncă. Acestea sunt în România printre cele mai vulnerabile din Europa, dacă se ia în calcul posibilitatea automatizării lor, arată statisticile CE. Astfel ponderea locurilor de muncă ”cu risc de automatizare” este de 62% în România, 59% în Portugalia, 58% în Croația, 57% în Bulgaria și doar 48% în Suedia și Marea Britanie.

Munca temporară. În acest domeniu România deține o poziție care o situează din nou la extremele UE. Este vorba de munca temporară. Ponderea contractelor temporare este de 2% în total, în condițiile în care în Polonia este 28%, iar în Spania este 24%. Există o parte bună și o parte proastă a acestei situații. ”Flexibilitatea în condițiile de muncă poate oferi mai multe oportunități pentru angajați, privind timpul de muncă, posibilitatea antreprenoriatului, dar totodată poate expune insecurității și vulnerabilităților. Angajații temporari independenți sunt în general inapți să acceeseze același nivel al beneficiilor de care dispun angajații companiilor când vine vorba de ajutoare de șomaj, asistență de sănătate, pensii, ajutoare maternale etc” arată studiul.

Programele de pregătire continuă. Cât privește ponderea adulților antrenați în programe anuale de pregătire, aceasta este printre cele mai mici din Europa. În România doar 2% dintre angajați urmează astfel de programe ( 3% în Bulgaria, 32% în Danemarca), doar 3% dintre șomeri (42% în Suedia) și doar 3% din populația inactivă (30% în Danemarca).

Cifrele publicate de către Comisia Europeană sunt parte a unei noi inițiative numite Pilonii Europeni ai Drepturilor Sociale. ”Această inițiativă este bine să înceapă în interiorul zonei Euro, urmând să adere și alte state dacă vor dori aceasta”, spunea în luna septembrie șeful CE, Jean-Claude Juncker. Inițiativa presupune identificarea unui număr de principii comune ale țărilor din zona Euro, focusul urmând să fie pus pe nevoile și provocările din domeniile muncii și politicilor sociale. În cursul anului 2016 Comisia va angaja discuții cu autorități ale UE, parteneri sociali, reprezentanți ai societății civilă și ai Uniunii monetare, iar concluziile vor fi parte a noii declarații a Pilonilor Europeni ai Drepturilor Sociale.