Privatizarea Poştei Române, amânată încă o dată. Niciun caiet de sarcini nu a fost cumpărat
Actualizare 12:12 „Din acest moment se poate spune că situația financiară a Poștei Române este clară. Situația, per ansamblu, s-a schimbat. Mâine, în ședința de Guvern, se va lua în discuție ce este necesar pentru a face ca acest proces să devină un proces de succes în Poștă”, a mai completat Ion Smeeianu, directorul general al Poștei Române.
Iniţial, ofertele pentru preluarea pachetului majoritar la Poşta Română ar fi trebuit depuse până la 11 aprilie. Guvernul a prelungit termenul cu o lună şi jumătate, ca urmare a solicitărilor transmise de potenţialii investitori, care cer acum o nouă amânare.
Solicitarea vine ca urmare a noilor descoperiri făcute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală: datorii suplimentare ale Companiei Poşta Română, în sumă de 107 milioane de lei, acumulate în perioada 2003-2012. Sumele suplimentare au ieşit la iveală după ce s-a constatat că impozitul pe profit şi taxa pe valoare adăugată au fost greşit calculate. Din cei 107 milioane, doar 17 milioane de lei sunt datorii; restul sunt penalităţi.
În total, compania are acum datorii către stat ce depăşesc 240 de milioane de lei. La acest total se adaugă pierderile uriaşe ale companiei din contracte păguboase încheiate în trecut. Două exemple: contractele încheiate cu Blue Air şi cu firma de securitate G4S, care înghiţeau între 3,5 şi 4,5 milioane de euro pe lună din bugetul Poştei Române.
„Au fost tăiate toate contractele cu băieţii şmecheri care au adus compania în situaţia asta”, a declarat luni ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. „A fost o muncă complicată care a adus un număr mare de dosare la Direcţia Naţională Anticorupţie. Suma contractelor păguboase depăşeşte suma de 100 şi ceva de milioane de euro, contracte care au fost tăiate, prevederi eliminate. Nu a fost simplu - (erau) contracte fără clauze de reziliere”, a precizat oficialul.
Potrivit bugetului Poştei Române, cele 1,25 miliarde de lei pe care compania prognozează că le va încasa în 2013 din serviciile poştale vor acoperi doar cheltuielile proprii. Veniturile sunt prea mici, în condiţiile în care vorbim despre cel mai mare operator de servicii poştale, cu o reţea teritorială de aproximativ 7100 de oficii. Majoritatea sunt însă încremenite în timp: în ultimii cinci ani au fost modernizate doar 200 de unităţi.
Lipsa investiţiilor şi concurenţa companiilor private de curierat au deteriorat masiv afacerea Poştei Române. De exemplu, cele patru servicii rapide ale Poştei (PrioriPost, UltraPost, SkyPak şi Express Mail Service) aduc încasări de cel mult 36 milioane de lei pe an (25% din totalul veniturilor) pentru simplul motiv că nu sunt promovate. Spre comparaţie, o companie privată de curierat reuşeşte să scoată peste 200 de milioane de lei pe an din livrarea rapidă a plicurilor şi coletelor.
Poşta Română se bazează însă pe serviciile de plată a pensiilor, care aduc o treime din venituri - o afacere menţinută cu ajutorul Guvernului, aşa cum am aflat în urmă cu două săptămâni chiar de la premierul Victor Ponta: „Poşta Română mai trăieşte prin faptul că noi, Guvernul României, continuăm să dăm pensiile prin poştă. Altfel le puneam pe carduri”.
Şeful Executivului a făcut această declaraţie pe fondul protestului factorilor poştali, care au refuzat să livreze pensiile timp de două zile. „Înţeleg temerea celor de la Poşta Română; pe de altă parte, să nu duci pensiile oamenilor este inadmisibil, inacceptabil. Nu au nici o vină pensionarii, iar dacă cei de la Poşta Română au un necaz pe care îl înţeleg, asta nu înseamnă că te răzbuni pe pensionari. Este nedrept pentru pensionari”, a spus premierul cu aceeaşi ocazie.
Privatizarea Poştei Române a fost asumată în faţa instituţiilor financiare internaţionale. Investitorul care va prelua 51% din acţiunile companiei trebuie să facă o majorare de capital de 150 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
