Primul târg imobiliar al toamnei a adus printre oferte apartamente noi, cu două camere, la preţul de 30.000 de euro, dar şi case bătrâneşti pentru care proprietarii cer 20.000 de euro. Nu lipsesc din mapele de prezentare vilele de lux. O primă analiză arată că de la începutul anului, preţurile au scăzut, în medie, cu 7%.
Cele mai căutate locuinţe la Târgul Imobiliar din aceste zile sunt garsonierele, preţul lor fiind accesibil pentru cei mai mulţi dintre clienţi.
În afara marilor oraşe, garsonierele noi costă minimum 18.000 de euro. Preţul creşte la 20-25.000 de euro la periferie şi se triplează pentru zonele semicentrale şi centrale. Totuşi, periferiile oraşelor au cele mai accesibile preţuri, dar şi cei mai mulţi cumpărători: garsoniere cu 23.000 de euro, două camere pentru 33.000, trei camere pentru 43.000, iar vile înşiruite de 90 metri pătraţi – 49.500.
Printre ofertele de la târg au apărut şi oferte pentru terenuri, adresate celor care vor să îşi construiască singuri o locuinţă. 25 de euro pentru metrul pătrat este cel mai mic preţ pentru terenurile din apropierea capitalei. Dar cine nu vrea să se complice cu terenul şi construcţia în regie proprie poate cumpăra case la cheie. Un exemplu: 60.000 de euro pentru o casă cu 50 mp suprafaţă teren, suprafaţă utilă a casei de maximum 80 mp, cu loc de parcare inclus în preţ.
De la începutul anului, preţul locuinţelor din România a scăzut în medie cu 7%.
În Bucureşti, dezvoltatorii ansamblurilor noi vând metrul pătrat de locuinţă cu aproape 1200 de euro, în Braşov se vând cu 814 euro pe metru pătrat, iar în Timişoara, cu puţin peste 800 de euro.
Preţul garsonierelor:
- în afara oraşelor: 18.000 de euro;
- la periferie: 20.000 - 25.000 de euro;
- zonele semicentrale şi centrale: 40.000 - 70.000 de euro.
Preţul terenurilor:
- în afara oraşelor: 25 de euro/mp;
- la periferie: 70 - 150 de euro/mp.
Tariful cerut de constructori:
- Bucureşti: 1.200 de euro/mp;
- Braşov: 814 euro/mp;
- Timişoara: 800 euro/mp.
Un bloc nou se ridică la fiecare şase luni, deşi vânzările sunt încă slabe
În timp ce mii de apartamente din ansamblurile rezidenţiale îşi aşteaptă clienţii, în unele cartiere din Capitală se munceşte la foc automat. În Bucureştii Noi sau în Berceni, muncitorii ridică un bloc nou la fiecare şase luni.
Clădirile construite acum diferă mult de cele ridicate în perioada de boom imobiliar. Sunt mai mici, cu cât mai puţine apartamente pe palier, în cartiere pe care le doresc liniştite şi cu cât mai puţine maşini parcate. Pe scurt, nici urmă de blocurile înalte cu opt sau zece etaje. Pentru clădirile înalte, necesităţile tehnice (piloni de mare adâncime care consolidează viitoarea construcţie) duc la creşterea preţului apartamentelor.
Şi în sudul Capitalei se lucrează la foc continuu. Aici sunt ridicate atât blocuri, cât şi case, pentru că şi cererea e mare. În plus, costurile de construcţie au scăzut pentru că şi materialele folosite s-au ieftinit.
În alte zone din Capitală însă, piaţa construcţiilor este îngheţată. Statisticile arată că în primele şase luni s-au construit cu 12% mai puţine locuinţe decât în acelaşi interval din 2012.
Cât despre turnurile înalte ridicate în urmă cu patru ani, zeci de apartamente de aici sunt nevândute sau neterminate. Spre exemplu, complexul Planorama trebuia să includă patru blocuri turn, cu peste 1000 de apartamente. La şapte ani de la demararea construcţiilor, un singur bloc este aproape gata. Alte proiecte precum Cortina Residence sau Asmita Gardens au intrat în insolvenţă. Valoarea totală a acestor proiecte intrate în insolvenţă este de 500 de milioane de euro, potrivit Coldwell Banker.