Drumul care acum durează aproape nouă ore ar fi fost scurtat cu ore bune. Sunt doar două dintre proiectele multe care puteau fi plătite cu banii pe care Curtea de Conturi îi impută instituţiilor statului. Dar, odată pierduţi, banii sunt greu de recuperat, după ani buni de judecată.
Incompetenţa sau reaua-voinţă a şefilor din instituţiile publice a costat statul în 2012 aproape 1,6 miliarde de lei. O sumă aproape egală cu cea pe care Guvernul vrea să o aducă în visterie prin introducerea supra-accizei de șapte eurocenţi pe litrul de carburant.
De la ministere şi până la companii de stat, mai toată lumea contestă anchetele Curţii de Conturi, iar procesele se întind pe ani buni. Doar o mică parte din banii pierduţi sunt recuperaţi.
„Valoarea prejudiciului scade şi se încearcă recuperarea lui în timp, în ani de zile şi, de regulă, valoarea recuperată prin executare este şi mai mică decât valoarea decisă de instanţele de judecată”, a explicat Ionel Blănculescu, consilier al primului ministru.
Nu este instituţie publică în România la care Curtea de Conturi să nu fi găsit nereguli.
La agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, spre exemplu, inspectorii au descoperit plăţi ilegale de aproape cinci milioane de lei, reprezentând indemnizaţii de şomaj sau ajutoare sociale. Iar la Ministerul Mediului şi Romsilva aproximativ 10% din reconstituirile drepturilor de proprietate pentru păduri nu respectă legea.
Nereguli au fost descoperite şi la Loteria Română. Compania a cumpărat nejustificat utilaje tipografice. Prejudiciul: peste 5,5 milioane lei.
„Aceste prejudicii au la bază fie incompetenţa, fie abuzul în serviciu. Comportamentul abuziv nu este generat decat de politizarea excesivă a administraţiei”, susține Emil Duca, analist economic.
În urma ilegalităţilor descoperite în anul în care România a schimbat trei guverne, inspectorii Curţii de Conturi au făcut 63 de plângeri penale.