În timp ce gazele descoperite în Marea Neagră ar asigura consumul României pentru șase ani, fără a mai avea nevoie de importuri, noul zăcământ de petrol înseamnă doar 1,2% din producţia totală de petrol a companiei. Deşi pare puţin, estimările se referă la o singură sondă, spun petroliştii.
„Marea Neagră poate să fie un potenţial şi are vocaţia să reducă sau să compenseze declinul pe care îl vedem în zonele mai mature”, spune directorul Petrom, Mariana Gheorghe.
În acest moment, Petrom caută gaze şi petrol în patru perimetre din Marea Neagră. Doar dintr-unul extrage ţiţei. În afară de perimetrul Istria, în celelalte are doar activităţi de explorare şi estimează că în 2020 ar putea extrage până la 80 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. În perimetrul Istria sunt deja cinci zăcăminte de unde se extrage ţiţei încă din 1987. Din zăcământul nou descoperit producţia ar putea echivala cu 3.800 de plinuri de benzină şi motorină zilnic, spun reprezentanţii companiei.
Sonda Marina 1, cea care a găsit petrol pe fundul Mării Negre, a forat la peste doi kilometri adâncime. Gazele naturale sunt însă îngropate la peste 3000 de metri. Dar pentru americanii de la Exxon nu este o problemă. Ei deţin recordul celei mai adânci sonde: caută petrol în Golful Mexic, la 12 kilometri sub luciul apei.
Şeful Petrom nu poate promite că descoperirile vor reduce preţul la pompă, dar prezintă alte avantaje.
„Noi plătim pentru aceste activităţi taxe care se duc la bugetul de stat şi care se întorc tot la clienţii noştri”, spune Mariana Gheorghe.
Anul trecut, statul român a încasat aproximativ 230 de milioane de euro din taxele plătite de Petrom şi Romgaz pentru resursele extrase. Cifra este cu 13 procente mai mică decât în 2012.