Aproape 67% din banii care merg, obligatoriu, spre fondurile private de pensii sunt folosiţi pentru finanţarea datoriei statului. Cele șapte societăţi acreditate cumpără titluri de stat şi deţin, în acest moment, 12% din obligaţiile de plată ale României.
„Este la un nivel pe care îl considerăm a fi normal în condiţiile de siguranţă pe care vrem să le asigurăm participanţilor”, spune Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Investiţia este considerată sigură, dar câştigurile pe care le aduce au scăzut în ultimii doi ani. În această perioadă, profitul mediu al fondurilor private de pensii obligatorii a scăzut de la 10% la 8%.
O schimbare legislativă recentă face ca administratorii să poată investi mai mult în companii, segment care acum acoperă mai puţin de un sfert din totalul investiţiilor. Câştigurile sunt mai mari decât dobânda oferită de stat.
„Investiţiile noastre sunt concentrate în companiile cele mai mari listate pe bursă, care au specificul industriei financiare - bănci, companii de utilităţi, farma”, spune Raluca Ţintoiu.
De când au fost lansate, în 2008, şi până acum, în fondurile de pensii private s-au strâns aproape 5 miliarde de euro din contribuţiile obligatorii.
În cei șapte ani, fiecare dintre noi a strâns în contul pensiei private obligatorii aproape 3.500 de lei. Peste șase milioane de români sunt înscrişi în acest sistem de pensii, însă pentru 162.000 dintre ei nu s-a virat nicio contribuţie.
Potrivit estimărilor, în 2032, pensia publică şi cea privată vor acoperi abia 40% din ultimul salariu al celui care iese la pensie.
„Ajungem să creştem deficitul bugetar tocmai pentru a acoperi pensiile, e clar că trebuie intervenit pentru a rezolva această problemă, pentru că altfel ajungem la pensii foarte mici şi la o vârstă de pensionare foarte crescută”, spune Ciprian Bârsan, analist financiar.
Perspectivele sunt sumbre: peste 17 ani, în România vor fi 2,5 pensionari la un singur angajat, raport de două ori mai mare decât cel de acum.