Pentru a intra în registrul de reţete consacrate româneşti, mezelurile trebuie să aibă o istorie de cel puţin 30 de ani şi o etichetă specială.
Într-unul din salamurile făcute la o fabrică de mezeluri găseam odinioară trei sferturi carne de porc amestecată cu vita, 22% la sută grăsime și 3 la sută condimente și sare. „Parizerul a fost inventat acum mai bine de 100 de ani, la origine era o rețetă de salam din pastă din carne de vită de cea mai bună calitate și slanină de carne de porc, piper și sare”, explică Sorin Minea, producător de mezeluri.
Producătorii vor putea folosi reţetele consacrate doar după ce obţin un atestat de la Ministerul Agriculturii. Ei trebuie să îşi asume însă şi faptul că vor ieşi pe piaţă cu produse cu cel puţin 20 la sută mai scumpe. Şi asta în condiţiile în care jumătate dintre români consumă mezeluri la micul dejun şi cei mai mulţi aleg produsele în funcţie de preţ.
„Ținând cont de situația economica de acum, sigur, contează banii. Omul se duce spre ce e mai ieftin. Au un gust de cauciuc. Toate sunt la fel”, spune un cumpărător.
„Erau mai bune ca acum. Aveau gust bun, nu aveau tot felul de produse prefabricate...”, spune un alt cumpărător evocând mezelurile de odinioară.
Pe lângă preţul care ar putea fi în dezavantajul producătorului, reţetele vechi le-ar putea oferi şi alte surprize.
„Noi avem un rețetar din 1954, atunci gustul era altfel, avem un dezavantaj fiindcă produsul e doar din carne. Clientul se satură mult mai repede și acum lumea e obișnuită să consume mult”, spune Gheorghe Popuţe, producător din Oradea.
Producătorii recunosc că în ultimii ani au renunţat la calitate tocmai pentru a veni în întâmpinarea clienţilor care căutau produse ieftine.
„La ora actuală se poate adăuga soia, proteină animală, colorant, amidon modificat, sunt făcute să înghită apa și să ieftinească produsul”, spune Sorin Minea.
Ordinul Ministerului Agriculturii prevede ca din reţete să dispară bucăţile de piele şi tendoanele ori aditivii care colorează şi îmbunătăţesc gustul salamurilor şi al parizerului în prezent. Acesta s-ar putea aplica din a doua parte a anului şi va include în total 12 reţete pentru mezeluri, brânză şi pâine.
Ce mănâncă românii la micul dejun
83% pâine
55% mezeluri
50% lapte
49% brânzeturi
(sursa: Ipsos Research, researchromania.ro)
Salam după o reţetă veche de 30 de ani
75% carne
22% grăsime
3% condimente şi sare.