Pârghiile prin care Uniunea Europeană poate bloca uriaşul proiect nuclear rusesc din Ungaria
S-a ajuns la această decizie în urma unor negocieri tensionate purtate în secret între comisarii europeni, care au ajuns la concluzia că această investiţie ar face ca dependenţa energetică a Ungariei faţă de Rusia să crească şi mai mult. Şi, cel mai probabil, în urma blocării banilor ruseşti, vor creşte şi tensiunile între Budapesta şi Bruxelles.
Prima reacţie a oficialilor din Ungaria a fost să nege faptul că ar exista un blocaj, pentru că decizia Euratom încă nu a fost făcută publică. În cele din urmă au recunoscut că există o problemă şi că Uniunea Europeană vrea ca noile reactoare să fie alimentate cu uraniu din mai multe surse, dacă se poate să nu fie rusesc. Tocmai această cerinţă îngheaţă proiectul.
Ca să poată bloca uriaşul proiect rusesc din Ungaria, Comisia Europeană a apelat la un artificiu instituţional. Şi-a introdus în joc propria agenţie de securitate şi reglementare nucleară, Euratom, care a decis că viitoarele reactoare ale centralei Paks nu vor putea fi alimentate doar cu uraniu rusesc.
Când vine vorba de alimentarea reactoarelor din Uniunea Europeană cu materiale radioactive, Euratom este instituţia care are ultimul cuvânt de spus. Iar importul de combustibil nuclear rusesc era una dintre principalele condiţii ale acordului de 12 miliarde de euro semnat anul trecut între Guvernul de la Budapesta şi compania Rosatom, controlată de guvernul de la Moscova. Pentru derularea acestei investiţii, Ungaria urma să primească un împrumut de 10 miliarde de euro pe termen foarte lung, 30 de ani, din partea Rusiei.
În urma deciziei luate de agenţia Euratom, contractul dintre ruşi şi unguri va trebui să fie renegociat. Până atunci, proiectul de extindere a centralei de la Paks este blocat şi este greu de crezut că ruşii vor accepta să construiască reactoarele fără să le alimenteze tot ei cu uraniu. Decizia Euratom încă nu a fost făcută publică, însă existenţa ei a fost confirmată atât de Financial Times, cât şi de Reuters.
Cei de la Financial Times au aflat că problema centralei nucleare ungureşti a fost tranşată în secret la întâlnirea de săptămâna trecută a celor 28 de comisari europeni. Deşi comisarul ungur a încercat să salveze proiectul, ceilalţi au considerat că investiţia ar spori vulnerabilitatea Europei în faţă Rusiei. Cele patru reactoare deja existente la Paks asigură 40% din necesarul de electricitate al Ungariei.
Cele două reactoare noi pe care ar urma să le construiască Rosatom sunt mult mai puternice şi ar face ca aproape jumătate din electricitatea consumată în Ungaria să fie asigurată de uraniul rusesc. Ar fi o nouă formă de dependenţă energetică după dependenţa de gaz. Cum decizia de a bloca realizarea celor două reactoare noi nu a fost făcută încă publică, oficialii de la Budapesta s-au grăbit să nege existenţa unei astfel de măsuri luate de Euratom şi au cerut ca articolul din Financial Times să fie corectat.
Totuşi, săptămâna trecută, înaintea articolelor publicate de Financial Times şi Reuters, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene le spunea jurnaliştilor unguri că, într-adevăr, a fost luată o decizie la Bruxelles privind viitorul centralei atomice de la Paks. Însă a refuzat să spună care a fost acea decizie.
În acelaşi timp, Comisia Europeană mai are o pârghie prin care să blocheze investiţia de 12 miliarde de euro a ruşilor. Acordul de construire a celor două reactoare noi a fost semnat fără organizarea unei licitaţii publice, ceea ce poate încălca regulile europene privind achiziţiile publice.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
