„Trebuie să folosim oportunităţile oferite de imigraţie. Jumătate din imigranţi sunt bine calificaţi. Fără medicii şi personalul medical din Europa de Sud-Est multe clinici din Renania de Nord-Westfalia nu ar mai putea funcţiona", a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei Express, Guntram Schneider, ministrul Muncii în acest land.
Întrebat de cealaltă jumătate, care alcătuieşte aşa-numita "imigraţie a sărăciei", oficialul german a precizat că aceştia vor continua să vină, atât timp cât salariul minim în România este de 1,04 euro pe oră.
"În România salariul minim (pe oră) este de 1,05 euro. Aşa că nu trebuie să ne mirăm că oamenii vor continua să vină la noi. În 2013 au venit în Renania de Nord-Westfalia în jur de 18.000 de aşa-numiţi "imigranţi ai sărăciei" (...) Landul pune la dispoziţia localităţilor cu imigranţi 10,4 milioane de euro pentru integrarea acestora. Pe de altă parte, şi ţările de origine precum România şi Bulgaria trebuie să-şi integreze mai bine minorităţile. Au la dispoziţie fonduri europene în acest sens. Noi propunem ca fondurile pe care ţările de origine (ale migraţiei sărăciei - n.r.) nu le absorb să fie redirecţionate la noi şi în alte ţări (care primesc astfel de imigranţi - n.r.)", a precizat Guntram Schneider.
Acesta a explicat că ar fi vorba de un miliard de euro anual, pe care autorităţile germane i-ar folosi pentru programe de integrare, educaţie şi pentru integrarea pe piaţa muncii.
Nu este prima dată când este avansată o astfel de posibilitate.
Postul german Deutsche Welle în limba bulgară a anunţat, în august anul trecut, că milioane de euro destinate săracilor din Bulgaria şi România vor fi redirecţionate către Germania pentru că aceste state sunt "incapabile să le utilizeze" şi din cauza afluxului de români şi bulgari în Germania. Comisia Europeană a negat însă aceste informaţii.
"Nu este adevărat. Nu este niciun transfer de fonduri structurale care au fost alocate Bulgariei şi României către alte ţări", a declarat Jonathan Todd, purtător de cuvânt pentru Ocuparea forţei de muncă şi Afaceri sociale, László Andor, pentru EurActiv.
Todd a explicat că alocarea acestor fonduri pentru ţările UE este stabilită o dată la şapte ani, iar actualul ciclu bugetar se încheie în acest an, următorul intrând în vigoare pentru 2014-2020.
Dacă ţările membre UE nu cheltuiesc toate fondurile structurale care le-au fost alocate, banii rămân la bugetul UE dar nu există o realocare a lor către alte ţări, a explicat el.
Todd a adăugat că folosirea fondurilor structurale ale UE disponibile pentru Germania a fost o decizie a autorităţilor germane. Totuşi, ei pot aloca unele dintre fonduri pentru a sprijini incluziunea socială în oraşele care se confruntă cu aşa-numita "imigraţie a sărăciei".
"În orice caz, Germania nu primeşte nicio creştere de fonduri structurale de la bugetul UE în acest scop. Dacă Germania decide să folosească mai mulţi bani din fondurile structurale europene, va trebui să recurgă la o realocare a banilor de la alte proiecte", a afirmat Todd.