Guvernul loveşte băncile pe toate căile posibile. O nouă modificare a Codului fiscal restrânge deducerile de care se bucurau acestea la vânzarea creditelor cu restanţe. Facilitatea a fost arătată cu degetul ca fiind o metodă de export de profit, dar pe de altă parte limitarea ei îi poate afecta pe consumatori. Dacă trebuie să plătească la stat mai mulţi bani, băncile ar putea decide să-i execute pe datornici direct. Şi cei care îşi plătesc ratele la timp ar putea avea de pierdut fiindcă în final costurile suplimentare ale băncii sunt transferate în costurile creditării.
Dacă până acum băncile îşi puteau deduce integral pierderea de pe urma vânzării creditelor restante din impozitul pe profit, acum regimul fiscal devine mai dur. Doar 30% din valoarea împrumuturilor vândute va mai putea fi dedusă. Iar pe cealaltă bucată de 70% din creanţă se va plăti impozit de 16%.
Pentru bancă impactul financiar este uriaş. Calculele profit.ro arată că ar trebui să-i plătească statului mai mulţi bani decât ar încasa dacă vinde creditele la un preţ mai mic de 11,2 procente din valoarea nominală. Foarte multe împrumuturi însă sunt vândute recuperatorilor la preţuri sub acest nivel. Oficialii BNR arătau că băncile comerciale din România recuperează doar 9% din soldul împrumuturilor pentru corporaţii şi 12% în medie la cele pentru populaţie şi IMM-uri. În cazul creditelor de o calitate slabă în schimb, cele cu şanse mici de a mai scoate ceva de la debitor, banca poate primi şi numai 5% din banii pe care i-a împrumutat.
Acum limitarea deducerilor face ca în multe cazuri vânzarea creditului cu probleme să nu mai renteze. Alternativa este ca banca fie să-şi asume pierderea totală de pe urma împrumutului, fie să extindă executările silite în rândul rău-platnicilor.
Modificarea însă poate sabota şi încercarea Băncii Naţionale de a curăţa piaţa de împrumuturile cu probleme. Ţinta BNR este ca până la finele acestui an din toate creditele la nivelul sistemului bancar numai 6% să mai fie neperformante. Rata, de sub 10% la începutul anului, a ajuns în iunie la circa 8%, însă ponderea riscă mult mai greu de acum înainte.
Negocierile dintre bănci şi firmele de recuperare se complică. Asta după ce în ultimii doi ani în România s-au vândut credite neperformante în valoare de 3,5 miliarde de euro, maximul atins în Europa Centrală şi de Est, arată Deloitte. Chiar şi aşa, rata creditelor neperformante de la noi din ţară este în continuare peste media europeană şi poate deveni o vulnerabilitate în eventualitatea unei crize. Curăţenia din sistemul bancar însă pare să pice momentan în subsidiar.
Ministrul de Finanţe susține că prin vânzarea creditelor neperformante, multe bănci şi-au redus impozitul pe profit.