Nu e suficient să ai idei bune în afaceri ca să iei credit de la BNR

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Potrivit celui mai recent raport al BNR, creditarea poate avea o creştere sustenabilă în perioada următoare doar dacă angajaţii băncilor responsabili cu analiza dosarelor de credit sunt suficient de bine pregătiţi cât să cântarească mai bine riscurile. Este misiunea fiecărei banci în parte să îşi instruiască personalul. Însă BNR le poate oferi bancherilor o imagine mai clară a situaţiei din sectorul privat. Iar datele deja disponibile arată că în a doua jumătate a anului trecut, riscurile au scăzut pentru toate tipurile de afaceri. Totuşi, rămâne o mare diferenţă între companiile mari şi cele mici.

Aproape o treime dintre creditele acordate IMM-uri sunt restante, o performanţă de două ori şi jumătate mai slabă decât cea a corporaţiilor. Privite şi mai în detaliu, statisticile BNR arată că aproape jumătate dintre împrumuturile acordate celor mai mici companii posibile, microîntreprinderilor, sunt restante.

Aceste statistici le limitează tuturor antreprenorilor accesul la credit. Chiar şi cei care au idei bune de afaceri sunt priviţi cu suspiciune atunci când cer un împrumut şi riscă să fie refuzaţi tocmai din cauza numărului mare de rău-platnici care au companii de dimensiuni asemănătoare.

Scopul bancherilor este să analizeze fiecare cerere de credit în parte şi să constate din timp dacă o companie va putea sau nu să returneze banii împrumutaţi. Pe lânga dimensiuni contează şi domeniul de activitate. Datele BNR arată că cele mai riscante companii sunt cele din sectorul construcţiilor şi imobiliarelor.

39% dintre împrumuturile pe care le-au luat nu au mai fost restituite la timp. Cel mai puţin riscante sunt companiile din sectorul serviciilor şi utilităţilor, unde mai puţin de 20% dintre împrumuturi sunt neperformante. Industria e undeva la mijloc, cu o rată a neperformanţei de 22,6%.

În funcţie de gradul de tehnologizare, companiile din industrie pot fi în două mari categorii: un sector high-tech, în care rata neperformanţelor este de 19,5% şi un sector low-tech cu o neperformanţă mai mare a creditelor, de 22,7%. Diferenţa este data de valoarea adăugată. O companie care lucrează cu echipamente moderne este mai rentabilă decât una care a investit puţin în tehnologie. Totuşi, ceea ce este de remarcat în datele defalcate ale BNR este că şi în sectoarele cele mai performante, restanţele sunt peste media sistemului bancar.