Ne reîntoarcem la haosul macroeconomic din perioada ante-criză. Factura, plătită de viitorul guvern

Un pas înainte, următorul pas înapoi, aceasta pare a fi strategia aleasă de România în privința echilibrelor economice, potrivit declarațiilor făcute marți de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu. Există câțiva factori îngrijorători, menționați de acesta.

Importurile cresc mult mai repede decât exporturile

Importurile au accelerat pe fondul majorării consumului, într-un ritm de creștere dublu față de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial, spune el. O creștere economică bazată pe consum nu poate fi sustenabilă fără ajustări structurale și revigorarea investițiilor în sectorul public. "În 2016, România va fi pe podiumul creșterii economice din Europa, cu un ritm de creștere de peste 4%, însă în condițiile unui foarte consistent avans al consumului, care, pe primele luni din 2016, s-a majorat cu circa 20% față de perioada similară din 2015. În următorii ani, pentru România este foarte importantă competitivitatea externă. În prezent, exporturile românești depășesc 40% din PIB ceea ce ne plasează undeva la media europeană, însă ritmul de creștere al exporturilor s-a înjumătățit. În același timp, pe fondul creșterii consumului, importurile cresc în ritm accelerat, dublu față de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial", a explicat, marți, Marinescu, într-o dezbatere organizată de Ministerul Finanțelor Publice.

Creșterea consumului, nesusținută

Creșterea consumului nu se bazează pe progrese durabile în contul productivității și al veniturilor. "Nu trebuie să ne mulțumim doar cu această latură cantitativă a creșterii economice, ci trebuie să acordăm o atenție aparte și laturii calitative, adică ajustărilor structurale care să aducă îmbunătățirea productivității și o creștere durabilă, sănătoasă", spune el. De aceea este importantă revigorarea investițiilor, în special a celor publice, având în vedere că în timp ce investițiile private dau semne de revenire, se adâncește penuria investițiilor publice.

"De aceea se impune cu prioritate îmbunătățirea capacității administrative a statului, esențială în special pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură", a subliniat Cosmin Marinescu.

Trendurile pozitive dispar cu ușurință

Consolidarea fiscală din perioada post-criză se evaporă. După ce România s-a chinuit ani de zile să țină un echilibru între venituri și cheltuielile bugetare, ne reîntoarcem la măsurile imprudente, cu efecte negative. "Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată. Deficitul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviație semnificativă. În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%. Nici chiar un acord cu Troica (Banca Mondială, FMI, CE – n.red.) nu a fost suficient pentru a preveni această deviație fiscală. România este, din păcate, una din țările UE care reversează trendul de consolidare fiscală în perioada post-criză. În perioada 2015 — 2017, abaterea deficitului bugetar pare a fi una dintre cele mai consistente", a explicat Marinescu.

Orice minune ține până la alegeri

În opinia lui, această evoluție este, o dată în plus, confirmarea faptului că, fără o puternică voință politică și guvernamentală, consolidarea fiscală nu poate rezista peste ciclurile electorale.

"Practic, deficitele sunt un soi de notă de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente. Așa se explică, de exemplu, tentația pentru deficite care, în UE, a generat binecunoscuta criză a datoriilor suverane", a adăugat consilierul.

Potrivit lui România trebuie să renunțe la actualul obicei, de a înregistra deficite mari ale bugetului, deci de a cheltui mia mult decât produce, în anii în care are creștere economică.

Referirea este făcută, spre exemplu, la perioada 2007-2008 în care România avea creștere economică de 6%-8% dar, în pofida acesteia, deficit bugetar de 3% și deficite de cont curent de peste 10%.

La actuala situație a făcut referire și ministrul Finanțelor, Anca Dragu. Cu toate acestea ea pare mai optimistă decât consilierul președintelui Iohannis și minimizează efectele negative. "Creșterea economică din România este una sustenabilă. Avem o cerere internă suplimentară. În această situație, Guvernul vine cu un set de politici pentru a crește oferta internă. Avem acțiuni concentrate în sensul de a crește producția internă, de a susține investitorii, și de a atrage noi investiții în România. În plus, ne-am angajat într-un proces intens de reforme. Împreună, investițiile și reformele vor conduce la accelerarea acestui potențial de creștere a economiei românești", a explicat Dragu în cadrul unei dezbateri de specialitate organizată de Ministerul Finanțelor Publice.