Moise Guran: BNR va trebui să recunoască deflaţia şi că ne îndreptăm spre recesiune
Moise Guran: „Deci, domnule, au scăzut preţurile în România. După nişte decenii în care am tot asistat la creşteri de preţuri, în sfârşit avem şi noi scăderi de preţuri. Trăim mai bine? Mdaaa, trăim mai bine, dar, vedeţi, s-a dus euforia aia de la început. Nu mai e acelaşi lucru. Şi deja se simte şi eu bănuiesc că în a doua jumătate... Adică aşa bănuiesc eu, sper să mă înşel. Nici nu ştiu dacă să sper să mă înşel sau nu, că o bună parte din consumul ăsta se duce în importuri, după cum arată celelate statistici relevate în raportul BNR. Mie mi se pare că deja euforia consumului a cam trecut şi că în a doua jumătate a anului acesta vom vedea, aşa, o calmare. O reaşezare a lucrurilor şi de acolo încolo să vedem cam pe unde va fi. Mai ales că, şi de aici încep veştile proaste, investiţiile pe care le aşteptam pentru acest an nu se grăbesc să înceapă... Există nişte indicii din moment ce Guvernul a majorat fondul ăla de investiţii, de ajutor de fapt pentru investiţii care sunt foarte mari în economie. Există o speranţă că s-ar putea totuşi să facă ceva, să găsească ceva în negocierile pe care le au. Dar, deocamdată, nu avem investiţii. În acelaşi timp, producţia industrială, mai exact, hai să o luăm pe componente... Industria prelucrătoare, cea care face cea mai mare valoare adaugată din economia noastră şi, de fapt, cel mai mare aport la creşterea economică, are o creştere anuală mai mică de 1%. 0,9%. Cred că este cea mai mică creştere economică în acest trimestru din 2009... Din anul 2010, mai exact. Că în 2009 a fost căderea aia foarte mare. Acolo suntem cu industria prelucrătoare, care este cea mai importantă. În timpul ăsta industria energetică are un minus de 5% iar industria extractivă e vai de steaua ei, e la -20% aproape faţă de acelaşi trimestru din anul trecut, care nici ăla nu a fost grozav. Acestea sunt premizele unei creşteri economice care, probabil va fi doar pe consum în acest an, în a doua parte a anului, mai ales dacă nu se întâmplă investiţiile alea. Ceva ce sperăm. Îi ţinem pumnii Guvernului. Hai, Guvernule, fă ceva! Mişcă-te cu talent! Adu nişte investitori, bagă bani în economie, că altfel economia nu mai are de ce să crească şi, atunci, va începe să scadă. Probabil că nu va începe să scadă în acest an că e electoral şi ne duce, aşa, în virtutea inerţiei, dar probabil că factura anului electoral 2016, plătită de regulă în anul imediat următor, în cazul nostru 2017, de data asta nu va mai fi plătită de la bugetul de stat. Va fi plătită de privaţi. Exact de privaţii care s-au bucurat, era dreptul lor să se bucure, până la urmă, nu, s-au bucurat de creşterea consumului, în special din comerţ, şi care, odată ce comerţul nu va mai creşte, nu vor înţelege ce li se întâmplă. Şi atunci, bineînţeles, vor recurge din nou la creşteri de preţuri sau la scăderi de vânzări ceea ce, de fapt, zic eu, va şi defini termenul de deflaţie, în final. Mi-e teamă că undeva la sfârşitul acestui an Banca Naţională va trebui să recunoască că nu e inflaţie negativă, că de fapt e deflaţie-deflaţie şi noi ne pregătim de o intrare în recesiune”
Prima veste de la statisică este că românii au plătit în ultimul an cu peste 7% mai puţin pentru alimente, cu 1% mai puţin pentru mărfurile nealimentare şi cu nici măcar 0,5% mai puţin pentru servicii.
Scăderea preţurilor este efectul direct al reducerii Taxei pe Valoarea Adăugată pentru alimente şi aşa se explică faptul că mâncarea s-a ieftinit în ultimul an cu peste 7 procente. Vestea mai puţin bună este că de la finalul anului trecut, alimentele au început să se scumpească din nou.
Cartofii au fost cu peste 8% mai scumpi în ultimele patru luni, în timp ce zahărul şi uleiul s-au scumpit cu mai bine de 3, respectiv 1%.
S-au ieftinit însă ouăle cu peste 15%, carnea şi băuturile alcoolice. În cazul băuturilor, ieftinerea vine ca urmare a reducerii accizei la alcool etilic. Noul Cod Fiscal a intrat în vigoare de la 1 ianuarie şi presupune reducerea accizei cu 30%.
1 ianuarie 2016 este şi data de la care cota generală de TVA a fost redusă de la 24 la 20%, prin urmare şi restul bunurilor nealimentare aveau să fie mai ieftine. Cel mai mult s-a ieftinit energia electrică, dar explicaţia pentru acest lucru vine din faptul că tarifele de distribuţie au fost reduse în medie cu 12 procente. Potrivit datelor de la statistică, acest lucru s-a văzut în facturile consumatorilor finali ca un minus de aproape 5% în aprilie 2016 faţă de finalul lui 2015. Clienţii au plătit mai puţin şi pentru gaze, reducerea fiind de puţin peste 3 procente. Pe fondul ieftinirii barilului de petrol, şi combustibilii s-au ieftinit iar statistica vorbeşte despre o medie de 2,4%.
La capitolul servicii, deşi statistica anunţă că tarifele au fost reduse în ultimul an, datele defalcate scot la iveală detalii interesante. Spre exemplu, serviciile de apă şi canal au costat cu 8% mai puţin luna trecută decât în decembrie 2015.
La polul opus, serviciile poştale au crescut cu aproape 20%. Cea mai mare influenţă aici vine dinspre Poşta Română care a decis să majoreze tarifele chiar şi de trei ori în anumite cazuri. De la 1 martie, taxa pentru trimiterea unui colet a fost majorată de la 1,2 lei la 4,3 lei. E drept că a fost redusă la jumătate taxa pentru fiecare kilogram, dar tot nu compensează creşterea tarifului iniţial.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
