Ministrul și strategia pentru irigații: noul proiect prevede pomparea apei din Dunăre
Planurile actualului Ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, prevăd ca apa pentru irigaţii să fie adusă de la deal. Acest lucru poate tripla însă costul privind energia, pentru că e nevoie ca apa să fie repompată.
„Pe lângă sistemul pe care îl avem gândit pentru a prelua apă din Dunăre mai sunt două soluţii, utilizarea lacurilor de acum care există şi la Ministerul Mediului şi la Energie. Cea de-a doua, unde există deja un model foarte bun aplicat în Dobrogea, este reprezentată de perdele de protecţie forestieră”, a declarat ministrul Agriculturii.
În condiţiile în care licitaţiile necesare durează cel puţin șase luni, sunt mici şanse ca proiectul să fie implementat de anul acesta. S-ar putea repeta astfel situaţia din 2015, când, rămase la mâna naturii, suprafeţe întinse au fost pârjolite de soare. Anul trecut, s-au irigat puțin peste 100.000 de hectare, deși suprafața contractată era de trei ori mai mare. La nivel naţional mai sunt funcţionale sisteme care acoperă aproape 900 de mii de hectare.
„Producţia este înjumătăţită, dacă nu chiar mai mică. Probleme sunt şi vor fi daca nu vin ploile, si daca dacă vor veni de acum inainte prea mult nu o sa mai ajute”, a explicat fermierul Cristian Mărcuș.
Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a reuşit să obţină adoptarea Legii Irigaţiilor. Actul normativ prevede investiţii anuale în domeniu în valoare de 500 de milioane de lei, indiferent cine e la conducerea ministerului, timp de cinci ani.
Statul urma să reabiliteze infrastructura principală, iar pompele modernizate cu fonduri europene, de către fermierii care le concesionau.
„O lege care pune la dispoziţia fermierilor peste un miliard de euro. Vorbim de 1,2 milioane de hectare care pot fi reabilitate”, a declarat Daniel Constantin.
Doar că bugetul pentru 2016 al Ministerului Agriculturii prevede doar 135 de milioane de lei pentru refacerea sistemului de irigaţii.
În 2012, ministrul Agriculturii de atunci, Valeriu Tabăra voia refacerea canalului Siret-Bărăgan, adică irigarea a jumătate de milion de hectare din Câmpia Română.
„Ar putea reduce costurile cu irigaţiile cu 50%. La vremea când i-am dat drumul abia am refăcut dosarul respectiv, l-am recuperat”, preciza la acea vreme Valeriu Tabăra.
În mandatul său au fost concediaţi însă o mare parte din angajaţii instituţiei subordonate Ministerului, care avea printre atribuţii paza sistemului de irigaţii. Pompele au intrat sub paza unor firme private, la un cost mai mare, dar furturile au continuat. Un raport al Curţii de Conturi arată că valoarea prejudiciului în perioada 2004-2011 se ridică la 11,2 milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
