Legea insolvenței personale va avea un impact bugetar de 1,2 miliarde de lei în cinci ani
„Privitor la impactul bugetar, mi-aș fi dorit să văd în Nota de fundamentare a actului normativ măcar un impact bugetar referitor la cazurile ce vor veni și tarifele pe care administratorii procedurii le vor percepe. Simplist am pus pe hârtie, dar nu este o analiză a băncii, ci una personală, un calcul. Până acum se vehiculau 800.000 cazuri de insolvență a persoanelor fizice, când am început dezbaterile despre lege.
Considerând cei cinci ani cât durează planul de rambursare și un tarif lunar de 100-300 de lei pe dosar, potrivit normelor, numai dacă înmulțim aceste cifre ajungem, estimativ, la un impact de 1,2 miliarde de lei pe cinci ani. Deși nu sunt specialist pe buget, mie mi se pare un impact semnificativ să merite o atenție sporită din partea Ministerului Finanțelor Publice și poate a colegilor de la ANPC”, a explicat Alexandru Stănescu, menționând că vorbește în nume personal, relatează Agerpres.
El a mai precizat că nu a luat în calcul și costurile administrative cu Comisia de Insolvență și cu Comisia teritorială.
Referitor la actul normativ în ansamblu, Alexandru Stănescu a menționat faptul că legea poate fi considerată una bună, dar va depinde foarte mult cum va fi interpretată și aplicată. Cu toate acestea, există încă multe aspecte neclare.
„Uitându-mă pe normele metodologice ale ANPC, ar fi câteva aspecte de discutat. Deși normele amintesc o serie de documente care vor fi necesare pentru constituirea unui dosar și a cererii de insolvență, nu avem astfel de documente standardizate. De asemenea, vorbim de persoane cu o cultură financiară și administrativă medie, care trebuie îndrumați în eforturile lor de a intra în această procedură”, a mai spus oficialul.
În opinia sa, un alt aspect care privește reprezentanții băncilor se referă la termenul „rezonabil” în conceptul de „trai rezonabil”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Chiar și normele metodologice amintesc despre un raport între venituri, trai rezonabil și obligațiile pe care le au aceștia. Prin urmare, vom fi interesați de cum traiul rezonabil va fi calculat. În normele metodologice am remarcat că există niște repere: structura familiei, vehiculul, costuri privind creșterea copilului, locuința familiei. Dar nu există o claritate foarte mare în privința modului de calculare a acestora, și dacă acestea sunt singurele repere care pot fi luate în considerare”, a explicat Alexandru Stănescu.
Potrivit acestuia, este foarte important ca, de la început, să se găsească reguli clare și corecte pentru că altfel sistemul nu va fi folosit.
De asemenea, reprezentantul Băncii Mondiale a menționat faptul că legislația nu face o diferență între urban și rural, cu privire la nivelul cheltuielilor necesare pentru traiul minim, și nici nu stabilește procedurile pentru clienții care au credite în România, însă locuiesc în alt stat european și acolo își declară insolvența.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
