Iohannis: Se vede că PSD nu se pricepe la economie. Cursul de schimb este dovada
PSD nu știe economie, a spus marți șeful statului, Klaus Iohannis. Evoluția leului este o dovadă.
El a spus că „sunt motive de îngrijorare” și că „rezultatele să văd în cursul de schimb”. „Lucrurile nu merg cum trebuie”, a spus Iohannis aflat în Germania unde participă la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german.
Euro a depășit marți 4,7 lei, acesta fiind nou record istoric. Moneda unică a fost cotată în a doua ședință a acestei săptămâni la nivelul de 4,7142 lei, în creștere față de cotația de luni.
Noua valoare a monedei europene este cu peste 0,0061 lei mai mare decât cea de luni, respectiv cu 0,13%. Și dolarul s-a întărit față de leu. Moneda americană s-a situat după ședința de luni la 4,1491, în creștere cu 0,0114, respectiv 0,28%.
Ce efecte va avea devalorizarea leului
Devalorizarea leului va avea efecte multiple. Cei care au rate sau chirii în euro sunt primii care simt diferenţa de la casa de schimb. O chirie de 300 de euro înseamnă acum 1.400 de lei. Suma este cu aproape 30 de lei mai mare decât la începutul lunii august 2018, când se înregistra cel mai bun curs al anului trecut, de 4,62 de lei pentru un euro.
Vor da mai mulţi bani şi dacă se gândesc să renunţe la chirie pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Spre exemplu, pentru un apartament de 65.000 de euro, aceştia vor plăti acum 306 mii de lei. Însă, dacă l-ar fi cumpărat în vara lui 2018 ar fi dat cu aproape 6.000 de lei mai puţin.
La fel şi în cazul unei maşini de 10.000 de euro. Diferenţa dintre costul actual în lei şi cel din urmă cu şase luni este de aproximativ o mie de lei.
Nici cei care vor să plece în străinătate în vacanţa de vară nu scapă de efectele deprecierii leului. În cazul unei vacanţe de 1.200 de euro plătesc acum 5.600 de lei agenţiei de turism, faţă de 5.500 în luna august.
Care sunt cauzele slăbiciunii monedei naționale
Mai mulți factori sunt responsabili de devalorizarea monedei naționale, toți fiind legați de evoluții interne, explică Cristian Păun, economist, profesor de economie la ASE București.
deficitul balanței comerciale și, în special, cel de cont curent (care include în plus și schimburile de servicii). Aici se fac plăți în valută de dobânzi deci este o cerere în creștere de valută.
Riscul seismic dat de măsurile adoptate de Guvern la începutul anului și inflația record, cea mai mare din UE.
Loviturile date fondurilor de pensii care probabil au dus la retragerea de bani din România de către fondurile de capital din alte țări (investitori importanți la fondurile de pensii).
Posibilitatea ca BNR să fi lăsat cursul liber fără a mai interveni pentru susținerea acestuia.
Evoluțiile viitoare nu pot fi apreciate exact. Pe de o parte factori precum deficitul de cont curent și serviciul datoriei vor continua să existe, însă, pe de altă parte, nu se știe cât va lăsa BNR situația să continue. Intervențiile acesteia sunt însă de scurtă durată, iar pe termen mediu lung presiunile în sensul devalorizării se întorc cu o forță și mai mare, spune profesorul de la ASE.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
