Interesele României ajung până în Marea Britanie

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Ca să poată atrage investiţia promisă de chinezi la Cernavodă, România este nevoită să intervină în procesul pe care Austria l-a intentat Marii Britanii pentru ajutoarele de stat acordate companiilor nucleare.

Potrivit Profit.ro guvernul de la Bucureşti a decis să îi apere pe britanici la Curtea Europeană de Justuţie. De curând a fost semnat acordul prin care gigantul francez EDF şi compania chineză China General Nuclear Power ar urma să primească garanţii de stat din partea guvernului Marii Britanii pentru construirea şi operarea viitoarei centrale Hinkley Point.

Cea mai importantă garanţie este cea legată de preţ. Dacă pe termen lung electricitatea vândută de centrală pe piaţa liberă se va ieftini, companiile ar urma să fie compensate de guvern. Practic, un nivel predictibil al veniturilor centralei ar urma să fie asigurat, indiferent de condiţiile din piaţa energiei, prin ajutoare de stat.

O garanţie identică vrea să ofere şi România chinezilor care ar urma să construiască reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Este vorba de aceeaşi companie ca în Marea Britanie, China General Nuclear Power.

Însă guvernul Austriei a atacat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ajutorul de stat promis de guvernul Marii Britanii şi, implicit, pe cel pregătit de guvernul României. Austriecii spun că această garantare a încasărilor din operarea centralelor nucleare nu reprezintă în niciun caz o formă susţinere a investiţiilor, ci un ajutor de exploatare, care încalcă regulile concurenţei. Această practică este contestată şi de Greenpeace, care a dat în judecată Comisia Europeană pentru aprobarea ajutorului britanic.

Unul dintre principalele argumente invocate de România şi Marea Britanie este cel al protecţiei mediului. Centralele nucleare au emisii reduse de carbon şi pot ajuta Uniunea Europeană să îşi atingă ţintele de reducere a poluării atmosferice. Pe de altă parte, reactoarele produc deşeuri radioactive foarte greu de gestionat, iar un accident precum cel de la Fukushima afectează zone întinse. Acesta este şi motivul pentru care Germania a decis să renunţe treptat la energia nucleară.

După negocieri foarte lungi, România a semnat în cele din urmă memorandumul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Costul total al proiectului este estimat la 6,5 miliarde de euro. Totuşi e imposibil de spus când vor începe lucrările. Chinezii au cerut cu insistenţă garanţiile de stat pe care România încearcă să le apere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Un acord concret pentru acordarea lor nu există practic şi negocierile cu Bruxellesul nici măcar nu au fost demarate. În plus, chiar dacă Marea Britanie va câştiga procesul cu Austria, nu există certitudinea că România va primi aceleaşi derogări din partea Uniunii Europene pe care le-a primit guvernul de la Londra. Oricât de mare ar fi precedentul britanic, puterea de negociere a ţării noastre nu este cea a guvernului de la Londra. Iar Regatul Unit a negociat doi ani pentru a ajunge la acest rezultat contestat acum de alte state membre ale uniunii.