Autostrăzile din România pornesc cu stângul încă din faza de proiectare.
„Sunt foarte multe cazuri în care studiile de fezabilitate sunt realizate greşit. Am văzut un studiu de prefezabilitate care a fost câştigat cu undeva la 100 de euro pe kilometru, când numai studiile topografice costă 200 de euro pe kilometru”, spune Valentin Stoica, directorul unei firme de consultanţă.
Informaţiile incomplete din primele etape devin o altă sursă de probleme atunci cînd începe lucrul.
„Pe Orăştie - Sibiu avem o situaţie tehnică schimbată pentru simplul motiv că s-a produs o alunecare de teren pe o distanta de 6 kilometri. A fost culpa constructorului, care trebuia să mai facă nişte studii, dar pe care nu le-a făcut”, exemplifică ministrul delegat pentru Marile Proiecte de Infrastructură, Dan Şova.
Aşa se face că, în loc să fie gata în aprilie, şosea în cauză va fi terminată cu peste opt luni întârziere. La timp nu vor fi gata nici ultimii 16 kilometri din şoseaua care leagă Aradul de Nădlac şi nici primii 27 de kilometri ai autostrăzii Lugoj - Deva. Adesea, autorităţile deschid traficul pe şosele nefinalizate.
La polonezi, în schimb, întârzierile depăşesc rar trei luni, arată un raport al Curţii Europene de Audit, iar majorările de preţ sunt aproape de neconceput.
„Există o inginerie financiară în România prin care se inventează lucrări necesare la lucrarea iniţială, pentru care se încheie alte contracte în regim de urgenţă, sau la preţuri sub limitele pentru care este necesară organizarea de licitaţii”, explică Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului.
Polonia are de două ori mai mulţi kilometri de autostradă decît România. Coincidenţă sau nu, tot polonezii sunt campioni la atragerea fondurilor europene.