80 de milioane de euro din taxele pentru apa folosită se scurg în conturile Apele Române. Deşi banii ar trebui investiţi în diguri sau consolidarea plajelor, românii rămân fără curent ieftin, şi nu se aleg nici cu investiţiile promise de autorităţi.
Cei din conducerea Hidroelectrica se plâng de faptul că taxele pentru apa folosită de hidrocentrale ca materie primă au crescut de 10 ori în ultimii 10 ani.
„Am putea veni în piaţă cu un preţ mult mai mic. Ori aşa suntem puşi în situaţia să deversăm apa, să deversăm implicit energia”, a declarat Remus Borza, preşedinte consiliul de supraveghere Hidroelectrica.
Zecile de milioane de euro plătite de stat către stat se văd în facturile de la energie electrică. Pe râul Olt sunt 32 de hidrocentrale și, deşi prin ele curge aceeaşi apă, compania Apele Române percepe taxe pentru aceasta de 32 de ori.
Preţul unui megawat care pleacă din hidrocentrale este de aproape 140 de lei. Jumătate îl reprezintă taxele plătite pentru apă, spun cei de la Hidroelectrica. Reprezentanţii companiei Apele Române, cei care încasează banii, spun că nu au motiv să reducă preţul. Susţin că au nevoie de fiecare leu ca să întreţină un patrimoniu uriaş pe care îl au de administrat.
„78.900 de kilometri de cursuri de apă, 270 de lacuri de acumulare, 7.000 de diguri pentru apărarea localităţilor, 5.000 de km de regularizări de râuri, aproape 2.000 de km de apărări de maluri”, a explicat Ana Tănase, purtător de cuvânt Apele Române.
Apele Române dau exemplul de pe litoral, unde au investit peste 170 de milioane de euro în proiectul de combatere a eroziunii falezelor din Constanţa. Lucrările, începute în 2009, nu sunt însă gata, iar investiţiile stagnează cu toate că din 2010, preţul apei livrate către Hidroelectrica s-a majorat de peste 4 ori.