Giganţii petrolului, forţaţi să se restrângă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Chiar înaintea ieftinirii petrolului, marile companii din vest au avut de suportat marje de profit sub cele de acum 10 ani chiar dacă atunci vindeau gaze şi petrol la jumătate din preţul actual. Explicaţia stă în costurile mai mari de extracţie. La fiecare baril scos din pământ, coloşii rămân cu mult mai puţini bani decât în trecut.

O analiză Wall Street Journal arată că dacă acum 10 ani marja medie de profit era de 35%, în ultimele 12 luni s-a ajuns la doar 26%. Cu mai puţini bani pe mână, companiile sunt forţate să bată în retragere. Renunţă la investiţiile majore în dezvoltarea unor zăcăminte noi tocmai pentru a-şi ţine costuri sub control. Se estimează că în ultimul an companiile petroliere din întreaga lume au anulat sau au amânat proiecte de 200 de miliarde de dolari.

Shell a renunţat la un proiect de 20 de miliarde de dolari în statul american Luisiana unde voia să convertească gazul natural în motorină; sacrificate au fost şi proiecte din Arabia Saudită unde deja investise milioane de dolari. Exxon a lăsat o licenţă de extracţie în Adu Dhabi să expire şi a vândut participaţia la un câmp petrolifer din Irak fiindcă nu îi garanta câştiguri îndeajuns de mari.

Chevron merge pe aceeaşi linie şi anunţă că amână investiţiile în Marea Britanie şi Indonesia pentru a împinge costurile în jos. Restrângerea operaţiunilor vine în contextul în care companiile bagă mai mulţi bani în afaceri decât scot - în 9 din ultimele 10 trimestre Exxon a cheltuit mai mult pe dividende, răscumpărare de acţiuni şi operaţiuni de explorare decât a câştigat din vânzări de petrol şi acţiuni. Practic a consumat din rezervele financiare.

În trecut, prioritatea giganţilor era să găsească şi să dezvolte cât mai multe zăcăminte, pe de-o parte pentru a suplini zăcămintele ajunse la maturitate, pe de altă parte pentru a-şi demonstra forţă pe piaţă şi pentru a convinge investitorii că mai au spaţiu de creştere. În urmă cu câteva decenii, în orientul mijlociu, marile companii aveau acces la rezerve uriaşe şi aveau de plătit redevenţe mici însă din anii 70 guvernele au început să schimbe foaia punând punct contractelor de exploatare la preţ de chilipir.

Companiile şi-au direcţionat câştigurile către extragerea de petrol din nisipurile bituminoase ale canadei, sau către extracţiile la mare adâncime care implică investiţii colosale. Între 2007 şi 2014 investiţiile celor mai mari 6 companii au crescut cu 80%, în vreme ce producţia a scăzut cu 6.5%.

Practic coloşii cheltuiesc de trei ori mai mult pe fiecare baril extras faţă rivalii mai mici concentraţi pe gazele şi petrolul de şist, mult mai uşor de extras. Deşi eficientizarea costurilor şi restrângerea operaţiunilor a pus marile companii la adăpost de prăbuşirea preţului la petrol, acestea au indicat că vor fi nevoite să se îndatoreze puternic dacă petrolul îşi pierde şi mai mult din valoare. Însă pe termen lung, îndatorarea şi tăierea investiţiilor e departe de a fi reţeta de creştere.