Germania, al doilea mare producător de falsuri din lume, după China

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Germania este al doilea mare producător de falsuri din lume, după China. Şi asta de mulţi ani. A detronat Turcia, care e mai mult specializată pe textile. Spre deosebire de chinezării sau turcisme, falsurile nemţeşti sunt de o calitate mult mai bună, potrivit Deutche Welle. Uneori, atât de bună, că nu le poţi deosebi de cele originale. Bine sau prost lucrate, copiile provoacă pagube de miliarde industriei germane. Numai în sectorul auto, producătorii au pierdut anul trecut 8 miliarde de euro.

În Germania se falsifică orice, de la maşini industriale până la mici roboţi de bucătărie. În cazul maşinilor industriale, se copiază în special piesele şi software-ul. În cele mai multe cazuri, aceste produse ajung să fie falsificate după ce originalele sunt analizate atent. Spre deosebire de chinezi, care produc falsuri grosolane, piraţii industriali germani sunt extrem de minuţioşi, potrivit Deutsche Welle.

Cele mai multe produse contrafăcute, 70 la sută, sunt fabricate după metoda re-ingineriei, adică originalele sunt desfăcute în componente ca să fie descoperite procesele de funcţionare. Doar 15 la sută dintre falsuri apar pe piaţă prin spionaj industrial.

Sectoarele cele mai afectate de contrafacere sunt industria de textilă, cea a compresoarelor şi a plasticului. Pirateria a crescut îngrijorător de mult în ultimii ani, arată datele constructorilor de maşini şi utilaje din Germania.

În 2006, pagubele erau estimate la 5 miliarde de euro, iar acum au ajuns la aproape 8 miliarde de euro. Este o sumă care ar fi putut fi folosită pentru crearea a 38.000 de locuri de muncă.

De multe ori, imitaţiile germane funcţionează aşa de bine, că doar un specialist poate să-şi dea seama de diferenţele faţă de original. Uneori, se ajunge şi la defecţiuni şi abia atunci producătorul descoperă că maşinăria sa a fost copiată.

Prejudiciul nu constă doar în profituri mai mici, ci şi în probleme de imagine. Consumatorii nu-şi dau seama prea uşor când cumpără un fals, mai ales dacă produsul nu are şi anumite elemente de autentificare, precum holograma sau coduri.

Italia, fabrica de bani falși a Europei

Dacă germanii sunt specializaţi pe falsurile hi-tech, italienii sunt fabrica de bani contrafăcuţi a Europei. Într-un mic oraş de lângă Napoli, în Giugliano, se tipăresc euro pe bandă rulantă sub supravegherea mafiei. Banca Centrală Europeană estimează că reţelele de falsificare din Giugliano produc jumătate din volumul de 6 milioane de bancnote de euro retrase din circulaţie.

Se estimează că tranzacţiile cu falsuri din întreaga lume au ajuns la o valoare uriaşă, la 500 de miliarde de euro pe an. În România, anul trecut au fost confiscate cu 30 la sută mai multe produse contrafăcute decât în anul precedent.