Florin Cîțu: Obiectivul este să oprim direcția asta urâtă în care mergem; se lucrează la modificarea OUG 114
Ministrul de finanțe, Florin Cîțu, avertizează că lucrurile nu se pot îmbunătăți peste noapte, dar le promite oamenilor că situația nu se va înrăutăți în 2020, în ciuda dezastrului pe care l-a găsit în finanțele țării. Prioritatea imediată este de a opri risipa și de a pregăti economia pentru perioada următoare. Pentru aceasta, are în vedere patru mari direcții: eliminarea cheltuielilor nejustificate, un aparat administrativ restrâns odată cu trecerea la 16 ministere, fondurile europene și stimularea investițiilor străine în România.
„Este o situație dificilă și de aceea vă spun că trebuie să strângem cureaua și trebuie să oprim risipa din bugetul public. Oamenilor le spun că nu se va întâmpla nimic miraculos peste noapte. Ce putem face anul viitor este să reușim să eliminăm din risipă, să restrângem, pe cât se poate, din aparat, care să arate exact prin aceste 16 ministere, și în același timp mai sunt două soluții pe care le văd: fondurile europene - până la urmă, înțeleg că vom avea o absorbție mai bună anul acesta și anul viitor zicea ministrul fondurilor europene că vom avea rezultate și veniturile în buget vor fi mai mari decât anul acesta; și în al doilea rând, mă gândesc la măsuri care să stimuleze investițiile străine în România, pentru că avem nevoie de investiții, avem nevoie de producție, ca după aceea cu acei bani să plătească impozite și să ajungă bani la buget. Numai așa poți să te dezvolți, să ai un sector privat mai puternic”, a punctat, la Digi24, ministrul de finanțe Florin Cîțu.
„Nu se pot face lucruri peste noapte. Ceea ce au stricat acești oameni (guvernarea PSD - n.r.) în primii aproape opt ani de zile nu se corectează peste noapte. Să faci tranziția de la o guvernare de stânga, aproape dictatorială sub Liviu Dragnea, către o guvernare liberală de dreapta nu se face peste noapte. Există o perioadă de tranziție și acest guvern este un guvern de tranziție. Obiectivul e să oprim direcția asta urâtă în care mergem și spre un dezastru clar, să așezăm lucrurile OK anul acesta. Din 2020 speranțele sunt că ceea ce pot să spun românilor e că situația nu se va înrăutăți, nu vom mai avea aceste probleme pe care le avem acum: să punem programe în buget și să nu fie finanțate, să avem pensii recalculate până în ultimul moment și să nu fie bani de pensii. Acest lucru nu se va mai întâmpla în 2020. Oprim dezastrul și pregătim economia cu măsuri pentru investiții, care se vor vedea, bineînțeles, din 2021. Chiar dacă vin investitorii din 2020, nu se vor vedea imediat efectele. Veți vedea că durează cel puțin șase luni de zile”, a declarat ministrul de finanțe la Digi24.
El a mai spus că anul viitor va fi demarată cel puțin „una sau două investiții mari”.
Se lucrează la amendarea OUG 114. Soluția, până la sfârșitul anului
El a explicat că acest dezechilibru a apărut pentru că România ajunge cu pensiile și salariile din sectorul public la nivelul Uniunii Europene, dar cu PIB-ul rămâne la coada blocului european. „Le luăm ca atare, nu umblăm nici la salarii, nici la pensii, nu ne băgăm acolo, găsim soluții și în acest moment ne uităm spre sectorul privat, cum putem să eliberăm sectorul privat, pentru a-i lăsa pe oamenii ăștia să respire și să producă”, a mai spus Florin Cîțu.
În acest context, Florin Cîțu a anunțat că se lucrează la amendarea OUG 114/2018, iar soluția va fi anunțată de premierul Ludovic Orban în zilele următoare. Sunt vești bune, a mai precizat Cîțu.
Mediul de afaceri a criticat puternic OUG 114, dată de Guvernul Dăncilă cu câteva zile înainte de sfârșitul anului 2018. Ordonanța conținea o serie de măsuri și taxe care au afectat într-o măsură importantă sectoare din economie. Ulterior, aceasta a fost amendată prin OUG 19/2019 după discuții cu Banca Națională, băncile comerciale, fondurile de pensii private Pilon II și mediul de afaceri.
Guvernul Orban a anunțat de la votul de investitură dorința de a anula anumite taxe și măsuri din OUG 114 care au rămas în vigoare.
Florin Cîțu a spus că de pe urma OUG 114 statul a încasat mai puțin decât se estima. „De exemplu, la taxa bancară, n-am încasat ce era estimat acolo și mai mult a creat probleme. A încasat ceva, dar nu ce era în buget”, a spus Cîțu.
„Problema este alta cu Ordonanța 114. A creat probleme în economie și scăderea creșterii economice de la 5,5 la 4 la sută se datorează în mare parte acestei OUG 114, pentru că a pus frână multor sectoare din economie. În același timp, din cauza OUG 114, nu s-au făcut licitațiile pentru 5G și sunt 2 miliarde de lei la buget care n-au mai venit”, a arătat ministrul.
El a reamintit că OUG 114 „a venit peste noapte”, ceea ce a generat neîncredere în piață și a dus la devalorizarea leului. „Ţineţi minte ce s-a întâmplat atunci cu moneda naţională, ce s-a întâmplat după acea cu dobânzile şi a fost foarte greu să corectăm. Banca Naţională a trebuit să intervină atunci cu foarte mulţi bani, câteva miliarde de euro, să stopeze deprecierea şi după aceea s-a perpetuat. Tot timpul a rămas un pericol OUG 114 şi, în acelaşi timp, frica că de fiecare dată când vorbeşte ministrul Finanţelor Publice din Guvernul PSD, vine şi ne mai dă o OUG 114. Lumea avea o frică de a-i vedea public pe aceşti oameni”, a mai spus Florin Cîțu.
Ce se întâmplă cu pensiile speciale și salariile „nesimțite”?
Deficitul bugetar se majorează la 4,4 la sută din PIB. Explicațiile ministrului de finanțe
Deficitul bugetar pentru 2019 se majorează la 4,4% din Produsul Intern Brut în urma celei de-a doua rectificări bugetare, pe care Guvernul a aprobat-o joi, dar pentru 2020 se estimează că deficitul va fi redus la 3,5% din PIB.
„A trebuit să facem această rectificare până în ultimul moment să ne asigurăm că nimeni dintre cei care ar fi trebuit să primească bani din partea statului nu va avea de suferit în această perioadă. S-a ajuns (cu deficitul bugetar, n.r.) de la 4,3 la 4,4% pentru că s-au mai alocat plăţi suplimentare, care au apărut în ultimele două zile, şi s-au dus înspre Ministerul Sănătăţii (a fost suplimentat bugetul cu 400 milioane de lei pentru concedii medicale şi 200 milioane de lei pentru medicamente) şi la Educaţie (460 milioane de lei pentru plata diferenţelor salariale”, a spus ministrul finanţelor după ședința de guvern de joi.
Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Comisia Europeană pe tema depăşirii deficitului bugetar, Florin Cîțu a declarat că există o informare reciprocă, iar săptămâna viitoare, la ECOFIN, va purta mai multe discuţii pe această temă. El a subliniat că în acest moment nu se poate discuta despre declanşarea procedurii de infringement pentru depăşirea deficitului, deoarece trebuie așteptată execuţia bugetară mai întâi.
Anul viitor deficitul bugetar va trebui să arate o reducere de cel puţin un punct procentual faţă de execuţia de anul acesta, un lucru foarte greu de făcut, dar care va fi apreciat atât de pieţe internaţionale, cât şi de către Consiliul Fiscal şi Banca Naţională, a afirmat, joi seara, la Palatul Victoria, ministrul finanţelor, Florin Cîţu. El a dat acest răspuns după ce a fost întrebat despre avertismentele lansate miercuri de Consiliul Fiscal cu privire la majorarea pensiilor cu 40%.
În ceea ce priveşte opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, care spunea miercuri că ar trebui luată în calcul o îngheţare a pensiilor şi a salariilor, Cîţu a precizat că există două instituţii independente, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României, şi că este nevoie de un mix între politica monetară şi politica fiscală, însă sfaturile ar fi bine să nu fie făcute în public.
„Încă nu am anunţat nicio măsură. Acum să vă spun ceva. Noi între noi economiştii putem să avem păreri diferite pe foarte multe subiecte şi în funcţie de ideologie, de şcoala de gândire, de educaţie şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor v-am spus că vom merge cu un deficit în scădere şi în acelaşi timp vom veni cu un program de măsuri care să justifice nu numai reducerea deficitului bugetar în anul viitor, dar şi un program de reducerea deficitului pe anii următori. Şi vă mai spun ceva. Noi ne vom asuma bugetul de anul viitor. Nu vom merge în Parlament fără să ne asumăm bugetul. În sensul că vom avea acea declaraţie pe proprie răspundere că tot ce este acolo este corect”, a spus Florin Cîţu, citat de Agerpres.
De asemenea, el a menţionat că proiectul de buget se construieşte pe legislaţia în vigoare şi va fi prezentat în câteva zile.
Ce programe au fost lăsate fără buget alocat de precedentul guvern
Prin rectificarea aprobată joi de Guvern a trebuit să suplimentăm partea de cheltuieli, pentru că altfel companiile din sectorul privat, cetăţenii, pensionarii nu şi-ar fi primit banii pe care îi meritau, a explicat, la Palatul Victoria, Florin Cîţu.
„Aceste sume au fost alocate prin rectificarea bugetară pentru că nu existau în buget, deşi programele existau şi au fost ignorate de guvernul precedent. (...) Această practică de a ascunde sub preş gunoiul, de a arunca facturile în viitor, se opreşte în acest moment”, a afirmat ministrul finanţelor.
Cea mai mare sumă, respectiv două miliarde de lei, a fost alocată în plus pentru plata, până la sfârșitul anului, a drepturilor pentru asistenţă socială.
„Iarăşi bani care nu erau în buget: pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap sau pentru persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului. Aceşti bani nu au fost incluşi în buget şi aceşti oameni nu şi-ar fi primit banii. (...) La pensii a fost suplimentat iniţial cu suma de 585,9 milioane de lei pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie, dar în şedinţa de Guvern de azi am suplimentat cu încă 40 milioane de lei pentru că s-a făcut o recalculare pentru 5.685 de persoane până în data de 26 noiembrie. Acestea vor intra în plată de la 1 decembrie”, a anunțat Cîţu.
Suma de 1,8 miliarde de lei a fost alocată suplimentar pentru plata facturilor pentru companii care au efectuat proiecte aferente programului PNDL.
Totodată, plăţile pentru decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale au fost suplimentate cu 1,2 miliarde de lei. „În ultimele 4 luni de zile nu au mai fost bugetate, nu au fost bani în buget pentru plata acestor concedii medicale”, a precizat şeful de la Finanţe.
În ceea ce priveşte TVA, ministrul a anunţat că până la sfârşitul anului toate companiile care au fost verificate şi au raport favorabil pentru returnarea TVA îşi vor primi banii.
El a arătat, de asemenea, că bugetul nu avea alocate fondurile necesare pentru plata majorării salariale pentru persoanele din unităţile sanitare publice, astfel că acestea au fost suplimentate cu 813 milioane de lei, iar pentru medicamente au mai fost adăugate 766,6 milioane lei.
Suma de 460 milioane de lei a fost direcţionată către achitarea diferenţelor salariale prevăzute de Legea 85 din 2016, reprezentând plăţi restante pentru 2018 şi 2019 pentru universităţile de stat.
Ministrul Finanţelor a anunţat, totodată, că nici programul „Tomata” nu avea fonduri alocate, astfel încât au fost incluşi în buget 70 de milioane de lei în acest sens.
Alte 279 milioane de lei au fost alocate pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru restituirea Proprietăţilor,
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
