Fiscul declară război firmelor fantomă. Evaziunea la plata TVA este de 17 miliarde de euro pe an

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Firmele fantomă apar şi dispar cu o rapiditate greu de controrizat. O recunoaşte chiar şeful Fiscului.

„Există un număr atât de mare de firme de tip fantomă, încât practic au cangrenat în așa mare măsură lanțurile de tranzacționare, că aproape i-au determinat și pe agenţii economici onești să facă compromisuri în această zonă. Lunar, scoatem de pe piață sute de firme cu comportament de tip fantomă”, spune Gelu Diaconu, președintele ANAF.

Suspecte sunt, în principal, firmele care înregistrează ani la rând pierderi masive, dar care au patroni bogaţi. Potrivit Registrului Comerţului, 264.000 de firme înregistrează pierderi de aproape 9 miliarde de euro, însă doar unele dintre ele sunt suspecte.

Cum e recunoscută o firmă-fantomă? „Nu face tranzacţii în realitate, deci nu vinde bunuri şi servicii, pur şi simplu emite documente pe care le vor folosi alte firme, de la aceste firme se achiziţionează aşa-zise servicii în scopul diminuării profitului şi a TVA-ului de plată”, explică Adrian Benţa, specialist fiscal.

Pe seama importului se dezvoltă adevărate reţele de fraudare a statului.

Marfa este importată de un intermediar, iar pentru asta este înfiinţată o firmă care o aduce la un preţ de 6,5 lei kilogramul. Marfa este vândută mai departe, la negru, cu 9 lei kilogramul. Intermediarul trebuie să îşi achite dările către stat în 55 de zile, dar acesta nu plăteşte nici TVA, nici impozit pe profit. Firma este abandonată, iar patronul ei dispare. În acest caz, statul pierde peste 45.300 de lei numai din TVA.

Inspectorii fiscali sunt cu ochii pe schemele de evaziune de tip carusel, în care sunt implicate mai multe firme, de obicei controlate de acelaşi patron.

Producătorul român declară că trimite marfa unui intermediar - o firmă prietenă din Bulgaria, care mai apoi transmite produsele înapoi în România, către un al doilea intermediar.

Acesta din urmă o vinde cumpărătorului final, de la care încasează TVA. Banii din taxă luaţi de al doilea intermediar dispar în conturile unor firme fantomă. În realitate, însă, mărfurile n-au plecat niciodată de pe teritoriul României, iar prima firmă ar fi trebuit să factureze cu TVA.

Evazioniştii se folosesc şi de acte false ca să primească rambursări ilegale de TVA de la buget. Câştigurile ajung mai apoi în conturi din străinătate, iar firmele sunt închise. Statul pierde din evaziunea la TVA 17 miliarde de euro, pe an, potrivit Consiliului Fiscal.