Doi dintre artizanii Alianţei Vestului, explicaţii după afirmaţiile Corinei Creţu

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu susţine că, în cadrul actualei perioade de programare 2014 – 2020, conform reglementărilor în vigoare, nou înființata Alianță a Vestului nu poate să acceseze direct fonduri structurale şi de investiții europene. Invitaţi la emisiunea Imparţial, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi cel al Timişoarei, Nicolae Robu, au comentat această declaraţie.

Bebeluși transferați de urgență, după ce tavanul s-a prăbușit la Maternitatea Odobescu din Timișoara

Alegeri parlamentare 2024: Vocea românilor întorși acasă în ziua de care depinde soarta țării

Pelerinaj la moaștele Sfântului Andrei, la Galați. Credincioșii s-au rugat pentru pace, sănătate și înțelepciune

Alegeri parlamentare 2024. Cum se vede votul în familiile afectate de sărăcie

Alegeri parlamentare 2024. Iohannis a votat pentru „o Românie europeană”: Ca să rămânem așa, trebuie să votăm așa

Elena Lasconi, îndemn la alegerile parlamentare: „Acum putem sa ne apărăm democrația și libertatea”

Ilie Bolojan: „Am votat cu gândul la România modernă şi la România europeană”

Marcel Ciolacu: „Am votat ca România să fie în continuare în Uniunea Europeană și în NATO”

Maia Morgenstern, mesaj de Ziua Națională a României: „Avem nevoie de echilibru. Istoria trebuie învățată”

VIDEO - declaraţia lui Gheorghe Falcă

Gheorghe Falcă şi Nicolae Robu – doi dintre artizanii construcţiei Alianţei Vestului – au spus că asocierea pentru proiecte vizează exerciţiul bugetar pentru 2021 – 2027 şi că declaraţia Corinei Creţu este corectă.

Totodată, ei au spus că proiectul lor are în vedere o tendinţă la nivel european privind fondurile oraşelor.

Gheorghe Falcă: Aceste patru oraşe care vor gestiona un buget pe ITI nu mai au voie să acceseze un euro din banii care vin pe axe guvernamentale

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă: Ceea ce spune Corina Creţu nu e un avertisment, e o realitate. Viziunea noastră se referă la 2021 – 2027.

În comparaţie cu un Guvern care ar trebui de pe acum să se ocupe, ne-am ocupat noi deja, în obeictivele noastre, cu această platformă am fost la Bruxelles şi am primit sprijinul pentru formarea de ITI - investiţii teritoriale integrate. Adică să primeşti un buget de ordinul miliardelor de euro şi să pui în practică.

Guvernul trebuie să fie foarte bucuros că pe 2021 – 2027, pe lângă ce va gestiona Guvernul, ar trebui să creioneze mai multe ITI, ca România să aibă un motor central de folosire a banilor europeni şi mai multe motoare regionale pe infrastructură mare.

Aceste patru oraşe care vor gestiona un buget pe ITI nu mai au voie să acceseze un euro din banii care vin pe axe guvernamentale.

Adică nu mai putem lua, de exemplu, bani pentru izolarea termică a blocurilor.

Corina Creţu a spus ce ştiam deja. Declaraţia e corectă, azi, în decembrie 2018 vorbim de ce înseamnă 2021. Aşa trebuie să gândească oamenii politici.

Nicolae Robu: Nu am spus niciodată că acum pe 2014 – 2020 vom aduce fonduri de la Bruxelles

VIDEO - Declaraţia lui Nicolae Robu

Edilul Timişoarei, Nicolae Robu: „Ne-am asumat răspunderea de a fi preocupaţi de soarta unei bune părţi de ţară într-o Românie stat naţional unitar, ca să nu mai las locul la speculaţii prosteşti.

Acum suntem o structură informală, trebuie să creăm o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, avem experienţe pe poli de creştere. După aceea, vom putea pune bani din bugetele noastre locale la această asociaţie care va pune în mişcare specialişti care vor pregăti terenul pentru ca noi să aplicăm pe proiecte mari finanţate direct de la Bruxelles.

Ceea ce spune Corina Creţu în partea a doua a declaraţiei, e ce spunem noi cei patru, confirmă ce spunem că pe exerciţiul financiar 2021 -. 2027 urmează negocieri cu guvernul român şi că e un curent acum de a se acorda mai mare putere în a se decide ce se întâmplă cu fondurile oraşelor.

În România suntem obligaţi să scuturăm puţin lucrurile. Funcţionăm într-un model de stat depăşit. Prin ceea ce am pornit acum vrem să mişcăm lucrurile mult mai repede, nu să stăm la nivel de vorbe, ci spre drumul descentralizării reale.

Acum am creat doar premisele, suntem în etapa în care facem schimb de idei şi generăm idei de proiecte. Implementarea, atragerea de fonduri nu poate fi făcută pe structura actuală.

Avem o echipă de reprezentanţi din cele patru oraşe, dorim in timpul cel mai scurt să instituţionalizam această asocire apoi să vină lucruri concrete. Accesul la fonduri, cum a spus şi Corina Creţu, nu va fi posibil decât pe exerciţiul financiar următor. Nu am spus niciodată că acum pe 2014 – 2020 vom aduce fonduri de la Bruxelles”

Citiţi şi:

LISTA orașelor care vor în Alianța Vestului. Reacția neașteptată a primarului Robu

Alianța Vestului. Primarul PSD care nu se aliniază poziției partidului

Ce este Alianţa Vestului

Prima alianță a orașelor din România s-a semnat la Timișoara. ”AVE” sau ”Alianța Vestului” este formată din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca. Edilii celor patru orașe vor astfel să se dezvolte mai rapid și să atragă mai ușor fonduri europene și investitori, în colaborare cu Guvernul.

Alianța Vestului este o structură formată din cele mai mari orașe vestice al României, din dorința de atragere mai facilă a fondurilor europene, a investitorilor și pentru descentralizare. În primul trimestru din 2019, Alianța Vestului va avea personalitate juridică.

De asemenea, consiliile locale ale Timișoarei, Aradului, Oradei și Clujului vor emite hotărârile pentru funcționarea ei.

Printre proiectele pe care Alianța Vestului își propune să le susțină este autostrada Timișoara-Belgrad și construcția unor spitale regionale la Cluj-Napoca și Timișoara.