Ce prevede programul de continuare a procesului de aderare la Zona Euro

Guvernul a anunţat joi că a aprobat, prin memorandum, programul de convergenţă 2018-2021, care continuă angajamentul de aderare la Zona Euro şi politicile de susţinere a creşterii economice. Programul vizează încadrarea într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), şi presupune implementarea unor măsuri care urmăresc creşterea competitivităţii economiei româneşti şi reducerea diferenţelor faţă de restul statelor din Uniunea Europeană (UE).

Guvernul a subliniat însă că stabilirea unei date concrete pentru aderarea la Zona Euro presupune ”realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, urmând a fi luată în considerare şi sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală”.

Documentul evidenţiază că pregătirea calendarului de intrare a României în mecanismul de supraveghere şi de adoptare a monedei euro, precum şi acţiunile necesare pregătirii economiei şi a societăţii intră în atribuţiile Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, care şi-a început activitatea în luna aprilie.

Comisia este condusă de doi preşedinţi - prim-ministrul şi preşedintele Academiei Române - şi de doi vicepreşedinţi - guvernatorul BNR şi vicepremierul pe probleme economice.

Programul de convergenţă ţine cont de prevederile strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2018-2020 şi de prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2017-2021.

”Pe termen mediu, documentul prognozează că economia României va continua să performeze, luând în considerare impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de guvernare asupra mediului de afaceri şi asupra puterii de cumpărare, progresele economico-sociale înregistrate în 2017 şi în primele luni ale lui 2018, dar şi contextul european şi global favorabil”, se arată în comunicat.

Angajamentul de aderare la euro va presupune în perioada 2018-2021 implementarea unor politici bugetare, structurale şi instituţionale eficiente şi coerente, pentru asigurarea unei convergenţe reale, creşterea competitivităţii economiei româneşti, diminuarea disparităţilor regionale şi a deficienţelor structurale ale pieţei muncii.

Din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană (UE-28) a PIB-ului pe locuitor, documentul aprobat de Guvern impune ca, în 2020, România să atingă 70% din media europeană, faţă de numai 57,1% în anul 2015 şi 58% în anul 2016.

Programul de convergenţă detaliază cadrul general şi obiectivele politicii economice pentru perioada 2018-2021, prezentând măsurile implementate deja, dar şi măsuri pe care Guvernul le are în vedere în materie de politică fiscală, accentul fiind pus pe predictibilitate şi îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi impozitelor.

”Alte măsuri vizează creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, învăţământul, infrastructura rutieră şi feroviară, creşterea absorbţiei de fonduri europene şi reforma structurală în sectorul companiilor de stat. În acest context, documentul menţionează intenţia Guvernului de a definitiva noul cadru legislativ privind parteneriatul public-privat”, se arată în comunicat.