Fără adoptarea euro, România riscă îndepărtarea de UE

Întârzierea adoptării monedei euro ne apropie ameninţător de o posibilă expulzare din Uniunea Europeană, avertizează economiştii Băncii Naţionale.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Românii vor avea în portofele euro în loc de lei cel mai devreme peste nouă ani, dar asta numai dacă vom avea o creştere economică importantă în fiecare an. Dacă România şi-ar păstra ritmul de creştere economică din perioada 2000-2015, atunci ar ajunge din urmă media zonei euro abia peste 27 de ani! Dacă ne propunem să atingem măcar 75% din media zonei euro avem nevoie de 13 ani, potrivit datelor Băncii Naţionale.

O eventuală reducere a timpului de aşteptare e posibilă cu o singură condiţie: să avem creştere economică mare şi constantă.

Daniel Dăianu, membru CA al BNR afirmă: ”Dacă am avea o creştere economică în termeni reali de 5%,  am avea nevoie de 9 ani. Dacă intervin şi alte considerente politice şi geopolitice, sigur se poate imagina şi un alt timp de parcurgere a acestei perioade”.

Valentin Lazea, economist-şef al BNR, spune că mulţi decidenţi ai României pot considera confortabil statutul de economie periferică a Europei pe care îl avem în prezent. Riscurile sunt, însă, foarte mari. „Ce ne este nouă rău acuma când, vorba aia, Uniunea Europeană ne dă bani? Păi nu ar fi bine, zic eu, pentru că am deveni ca un electron liber care se deplasează pe orbite din ce în ce mai excentrice. În timp ce nucleul Europei se coagulează, noi am deveni un electron liber tot mai expus unei eventuale expulzări”, spune el.

Cea mai importantă piedică în calea trecerii la moneda euro este prăpastia dintre dezvoltarea diferitelor regiuni ale ţării. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR spune : ”În zona Bucureşti Ilfov, nivelul de trai, PIB ul pe locuitor, venitul pe locuitor a devenit superior mediei Uniunii Europene. Este chiar peste media zonei Berlin. În schimb, regiuni ample din Sudul şi Estul ţării sunt printre cele mai sărace din Europa”.

Pentru a putea adopta moneda euro, România trebuie să aibă o preţuri stabile, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, un curs stabil şi o rată bună a dobânzilor pe termen lung. Comisia Europeană a avertizat că în urma majorărilor salariale decise de Guvern, deficitul bugetar va depăşi 3 procente din Produsul Intern Brut.

Toate aceste criterii sunt cuprinse în ceea ce se numește tratatul de la Maastricht. În pofida faptului că respectăm criteriile acestea, România nu este pregătită pentru trecerea la moneda unică, principala problemă fiind productivitatea economică foarte scăzută. Adoptarea monedei unice în absența competititivității economice este riscantă, Grecia fiind exemplul clasic privind riscurile adoptării euro pentru o economie necompetitivă. Tocmai de aceea, țări cu economii mai performante decât cea a României, precum Polonia, au amânat semnificativ momentul adoptării monedei unice.