Noua fabrică va consolida poziţia Renault în Africa acolo unde există un deficit de automobile pe cap de locuitor. Mai mult, zona este un strategică. Din Algeria, noile modele Dacia pot ajunge mult mai repede în Europa.
Nici salariile muncitorilor nu sunt de neglijat, 250 de euro pe lună, la jumătate față de cele de la Mioveni.
Investiţia nu este mare - doar 50 de milioane de euro.
Însă dincolo de aceste aspecte, există strategia grupului. Sunt foste colonii, încă se uită la fosta metropolă pentru viitor, iar francezii încearcă de mai mult timp să realizeze un pol de dezvoltare în acea zonă, care are un potential uriaș de creștere.
Iniţial, startul acestei strategii a fost dat în Maroc, însă din cauza rivalității dintre cele două ţări, Renault a ales să deschidă o fabrică şi în Algeria. Autorităţile algeriene refuză importul din Maroc.
Renault Dacia va avea un cuvânt greu de spus pe o piaţă auto africană estimată la peste 750 de mii de unităţi anual, cu o creștere procentuală de două cifre. Francezii au deja jumătate din piață.
Partea plină a paharului este că din această creştere ar putea să ciupească şi România. Fabricile din nordul Africii practic ansamblează, iar o parte din componente vin din România. Anul trecut, 60% din componentele din Maroc erau importate din România. Proporția scade de la an la an, dar încă există contribuție românescă mare la producția africană.