Exclusiv: Compania de Autostrăzi și Drumuri, fără apărare juridică în fața constructorilor care îi cer în plus 800 de milioane de lei

Data publicării: 01.08.2016 17:31

Deși pierde bani de la bugetul Uniunii Europene căci nu accesează banii aflați la dispoziția sa cu titlul de fonduri nerambursabile, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale riscă să piardă și banii care îi are.

În nu mai puțin de 32 de procese desfășurate fie la Curtea de Apel București (CA București), fie la Curtea de Arbitraj de la Paris (ICC Paris), companiei i se cere să plătească suplimentar, pe lângă valoarea contractelor, nu mai puțin de 1,07 miliarde lei și 196 milioane euro pe motive din cele mai diverse. Constructorii fie cer polata de dobânzi, fie invocă vremea nefavorabilă, opoziția proprietarilor de terenuri, defrișări incomplete.

Dacă disputele pot fi considerate normale în cazul oricărei relații comerciale, nu este la fel de normal ca CNADNR să nu fie reprezentată juridic în 22 din cele 32 de arbitraje. Firmele constructoare apelează la faimoase firme de avocatură pentru a obține plățile, însă CNADNR la dispoziție doar câțiva juriști care se pricep într-o oarecare măsură la legislația complexă a contractelor FIDIC (Federația Internațională a Inginerilor Consultanți). Aceștia pot fi numărați pe degetele unei singure mâini. Nu în ultimul rând Direcțiile CNADNR implicate, precum cea Juridică, cea de Proiecte sau cea de Dispute, se complac într-o corespondență internă lungă, stufoasă și încărcată de polemici până când ajunge să fie prea târziu.

CNADNR poate angaja avocați externi doar în cazuri ”temeinic justificate”

Una dintre principalele cauze ale situației sunt prevederile legale proaste. O companie de stat poate cu greu să angajeze juriști externi. OG 26 din 2012 permite acesteia să apeleze la servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică doar în ”situații temeinic justificate”. Ordonanța are drept scop declarat reducerea cheltuielilor publice însă în practică are efect contrar. Fără avocați competenți CNADNR pierde procesele și banii.

”Din totalul de 52 de juriști al CNADNR doar 2-3 au pregătiorea necesară”, spune Alin Goga, jurist al companiei, fost șef al Direcției Juridice, reprezentant al Grupului de Inițiativă pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNADNR. Cei câțiva juriști trebuie să țină piept firmelor de avocatură angajate de constructori. Avocaților le sunt plătite onorarii importante și li se achită și o taxă de succes ca procentaj din pretențiile financiare obținute.

Hârtiile plimbate între direcțiile CNADNR

Dincolo de problema personalului, insuficient numeric și necalificat, apare problema disputelor dintre diferitele direcții ale companiei și a pasării răspunderii. Într-o scrisoare trimisă Direcției Juridice a CNADNR, în urmă cu câteva luni, Direcția Proiecte a CNADNR menționa nu mai puțin de 22 de arbitraje în care nu erau semnate contracte de asistență și reprezentare juridică. ”Vă rugăm ca să precizați dacă și în care dintre arbitrajele aflate în derulare, sau având acțiuni în instanță ulterioare comunicării hotârârii arbitrale, Direcția Juridică nu este în măsură să asigure prin personal propriu reprezentarea CNADNR și să prezentați motivele temeinice pentru aceasta” cerea Direcția infrastructură.

Deseori informațiile deținute de juriști pentru a apăra CNADNR în fața constructorilor sunt incomplete. La rândul ei, într-o altă adresă, Direcția Juridică reproșa Direcției Infrastructură că i s-au dat, în vederea asigurării reprezentării juridice, dosare cu informații incomplete. ”Fără a ni se face cunoscut stadiul în care se află în prezent arbitrajul și ce demersuri au fost făcute în acest sens de responsabilii cu gestionarea litigiilor arbitrale”, se plângeau juriștii CNADNR. Mai precis juriștii sunt trimiși la procese fără a ști prea bine istoricul dosarului sau evoluțiile de până la acel moment. În adresa trimisă de juriști Direcției Infrastructură, aceștia cer să li se spună care este istoricul litigiului, actele de înștiinșare și răspunsurile primite. ”Toate aceste documente vă rugăm să fie în limba română”, cer expres juriștii ca și cum limba româna ar fi limba oficială a judecătorilor de la Camera de Arbitraj de la Paris. Direcția Juridică vrea să mai știe și ce demersuri au fost făcute privind informarea directorului general. Direcția vrea asigurări că directorul general este de acord cu redirecționarea dosarelor către aceasta, în condițiile ”unui număr excesiv de mare de litigii arbitrale”. Aceasta, ”deși cunoașțeți că (direcția juridică – n.red.) nu are personal calificat în arbitraje internaționale”. Situația critică este recunoscută chiar de către această direcție. ”Numărul consilierilor defitivi este de patru, personal ce nu poate asigura reprezentarea în 32 de arbitraje având în vedere procedura complexă din acest domeniu”, se arată în adresă. Ping pongul de hârtii are desigur costurile lui și totul ar putea fi prea târziu. Nota de informare este dată pentru a se vedea dacă ”ținând cont de termenele scurte din arbitrajele internaționale se mai poate întreprinde vreun demers în apărarea companiei”.

Un eșec de 842 milioane lei

Eșecul în apărarea intereselor statului are o notă de plată de 842 milioane de lei adică sumele totale cerute la plată de constructori. Spre exemplu doar în contractul lotului 1 din autostrada Lugoj Deva, firmele italiene Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D Aqua și Cossi Construzzioni cer suplimentar de la CNADNR 135,21 milioane lei. Motivul este că inginerul lucrării, adică firma de consultanță nu a certificat corect situația de lucrări. Într-un alt dosar, al autostrăzii Medgidia Constanța, firmele Astaldi și Max Boegl cer în plus nu mai puțin de 182,34 milioane lei. Firmele vor să li se plătească suplimentar acești bani pe motiv că au înregistrat cheltuieli suplimentare din cauza deschiderii înainte de termen a autostrăzii pentru că au avut cheltuieli cu staționarea utilajelor sau cer dobânzi. Acestea sunt doar 2 din cele 22 de dosare, din care jumătate se judecă la Curtea de Apel București, restul la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Interesele CNADNR, neapărate

Acest lucru este susținut de membrii Grupului de Inițiativă pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNADNR. Într-o scrisoare publică la începutul acestui an ei afirmau: ”Azi, avem "claim"-uri de 2 miliarde de lei (circa 450 de milioane de euro) în care nu s-a facut nicio apărare a intereselor de catre CNADNR, dosarele se "pasează" intre diverse persoane responsabile (avertizate in mod repetat asupra acestei situaţii grave) şi nu se iau niciun fel măsuri eficiente de reprezentare şi administrare probe, ceea ce va conduce la plata acestor sume uriaşe de la Bugetul de Stat al României!”

CNADNR are în acest moment un număr de 32 de arbitraje în derulare, toate inițiate împotriva CNADNR S.A. de către antreprenori sau consultant, iar valoarea acestor revendicări se ridică la 837,98 milioane lei și 165,55 milioane euro. De pe lista nemulțumiților nu lipsește, spre exemplu, nici măcar firma Salini-Impregilo, constructorul autostrăzii demolate, lot 3 Sibiu Orăștie. El a cerut CNADNR în instanța de la Paris să i se plătească 90 milioane de lei pe motive printre care mișcări masive imprevizibile de pământ sau condiții climaterice adverse.