Fiscul anunţă că statul a fost păgubit cu 24 de milioane de euro după ce marfă de 100 de milioane de euro pentru care nu s-a plătit taxa pe valoare adăugată a ajuns între 2012 şi 2014 pe rafturile marilor magazine.
Sunt enumerate opt lanţuri comerciale în comunicatul postat de Fisc pe pagina sa de Facebook: Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora şi Mega Image. Legea era încălcată de furnizorii marilor comercianţi, iar Fiscul arată că evaziunea era făcută printr-un mecanism care funcţiona pe două paliere.
Sute de tone de marfă din Turcia şi din Uniunea Europeană erau importate prin intermediul a 58 de firme fantomă. Aceste firme erau înscrise de evazionişti pe numele unor oameni săraci, fie români, fie refugiaţi ajunşi în România, care primeau fiecare câte 100-200 de lei pentru statutul de patron din acte. Mai departe, firmele fantomă vindeau marfa către adevăratele firme ale evazioniştilor, 3 la număr.
Ca să câştige încrederea comercianţilor, acestea lucrau cu acte în regulă şi jucau rolul de intermediar. Livrau către marile lanţuri comerciale fructele şi legumele de la firmele fantomă.
După traseul mărfurilor, urma traseul invers al taxelor. La vânzarea fructelor şi legumelor taxa pe valoare adăugată plătită de consumator ajungea în conturile comercianilor, de acolo la intermediari şi în cele din urmă la importatorii fantomă care aveau obligaţia să vireze banii către stat. Însă importatorii intrau în insolvenţă şi, neavând vreun activ, statul nici măcar nu avea ce să execute silit.
Iar taxele neachitate nu rămâneau în buzunarelor patronilor de formă care dădeau cu subsemnatul pentru firme, ci la un grup restrâns de oameni de afaceri turci, spune Fiscul.
Procurorii pentru combaterea crimei organizate încearcă de câţiva ani să destructureze aşa-zisa mafie turcă a fructelor şi legumelor care acţionează în România. Numai într-un singur caz au fost arestate 12 persoane. Iar schema prezentată acum de fisc nu este singura folosită de evazionişti.
Într-un mecanism mai complex importatorii falsifică în acte valoarea mărfurilor şi plătesc taxe infime. În acest tip de schemă, firmele fantomă sunt folosite doar ca să ridice valoarea mărfurilor în acte la nivelul real, astfel încât cei implicaţi să deducă TVA-ul la un nivel mai ridicat.
Iar fructele şi legumele nu sunt singurele produse pentru care este evitată plata taxei pe valoare adăugată. Cele mai recente date ale Consiliului Fiscal arătau un prejudiciu anual de 17 miliarde de euro din evaziunea TVA. Între timp însă, taxa pe valoare adăugată la alimente a scăzut la 9%, iar cea generală la 20%. Ceea ce înseamnă că, pentru evazionişti a devenit mai puţin rentabil să aplice schemele prin care fentează statul.