Preţul energiei electrice a depăşit 600 de lei pentru un megawatt oră şi nu dă semne să se oprească din creştere. Autorităţile şi companiile din domeniu spun că valoarea istorică s-ar putea vedea în facturile la electricitate, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie. În plus, falimentarea unor companii din domeniul energetic ar putea afecta întreg domeniul.
Săptămâna trecută, preţul energiei pe bursă era de 500 de lei, iar acum depăşeşte 600 de lei pentru un megawatt oră. De exemplu, o companie care a încheiat un contract de furnizare a energiei către o fabrică la un preţ de 200 de lei pentru această perioadă a anului, trebuie să plătească de trei ori mai mult pentru a-şi onora contractul. Consecinţele deja se văd.
„Am înregistrat câteva firme care au intrat în insolvenţă şi se pregătesc de faliment. Operatori de distribuţie ar putea să rămână fără încasarea sumelor de la acest tip de furnizori”, spune Nicolae Havrileţ, preşedinte Autoritatea de Reglementare în Energie.
Şeful Autorităţii de Reglementare în energie dă garanţii că populaţia nu va avea de suferit până la vară, când se vor recalcula tarifele. Cu toate astea, atunci când companiile care au reţele de distribuţie vor rămâne fără banii aşteptaţi de la furnizorii falimentari, totul se va rostogoli pe umerii clienţilor, pentru recuperarea acestor pierderi.
„Impactul în economie, din păcate, totdeauna se regăseşte în factura finală către consumator”, declară Alexandru Petrescu, ministrul Economiei.
„La un moment dat, în factură cineva va trebui să plătească. Din moment ce furnizorii au cumpărat la un preţ atât de mare, normal că se va reflecta în facturile clienţilor lor”, spune Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociaţia Companiilor de Utilităţi.
„Refacerea tarifelor pentru consumatorii casnici, eventual o recalculare s-ar putea discuta pentru luna iulie”, adaugă Nicolae Havrileţ, preşedinte ANRE.
Cum s-a ajuns însă la această situaţie? Specialiştii spun că de vină sunt zilele geroase în care am înregistrat consumuri istorice la energie şi gaze naturale. La asta s-a adăugat debitul scăzut al Dunării şi faptul că rezervele de gaze naturale nu s-au făcut la capacitatea maximă a depozitelor, de 3 miliarde de metri cubi, ci la 2,4 miliarde.
„Un aport foarte mare al energiei hidro ieftină a dispărut şi ea a fost completată cu gaz natural din import. Gazul de import, de regulă, când îl iei pe vârf de consum este vârf de preţ. Şi a contribuit la creşterea acestui preţ. Pe bursă e un joc al cererii şi ofertei şi atunci când se ştie că nu ai capacitate disponibilă apare şi o ofertă speculativă”, spune Iulian Iancu, preşedinte Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor.
Consumatorii casnici, spun reprezentanţii ANRE, sunt feriţi de variaţia preţurilor prin contractele de furnizare a energiei încheiate pe un an, la preţuri fixe. De exemplu, pentru consumatori, preţul energiei luate de pe Bursă este stabilit la 160 de lei, faţă de 610 cât sunt acum cotaţiile.