Hidroelectrica reînvie un proiect hidroenergetic, închis de Curtea de Apel
Compania a obținut un certificat de urbanism de la Consiliul Județean Hunedoara pentru continuarea lucrărilor oprite în urma unei decizii definitive a Curții de Apel. Un certificat de urbanism pentru lucrări de punere în siguranță a investiției fusese eliberat de autoritățile gorjene.
La capătul unui an în care nu s-au aflat foarte multe detalii privind planurile gigantului de stat Hidroelectrica privind proiectul amenajării hidroenergetice Bumbești-Livezeni, în Parcul Național Defileul Jiului, sit Natura 2000, proiect întrerupt la finele anului trecut în urma unei decizii a Curții de Apel, apar primele semne că firma de stat vrea să reia proiectul.
Consiliul Județean Hunedoara, unul dintre cele două județe pe ale căror teritorii se derulează proiectul, a emis luna trecută un certificat de urbanism privind documentația tehnică necesară obținerii autorizației de construire. Lucrările au o valoare totală cuprinsă între 150 și 200 de milioane de euro.
Lista lucrărilor menționate pentru certificatul de urbanism pe situl CJ Hunedoara este lungă. Acestea sugerează că ar fi vorbă nu atât de o punere în siguranță a proiectului, cât de continuarea lucrărilor.
Ar fi vorba de lucrări de construire privind suprastructura barajului, pod peste baraj, amenajare coronament și camere mecanisme, ziduri de sprijin, devierea apelor și închiderea canalului de deviere, amenajare platformă tehnologică, regularizări aval, amenajare platformă Livezeni, drum acces pentru prelucrarea debitului de servitute, amenajare cuvetă lac Livezeni, etc. Este vorba de „construcții aflate în diferite stadii de execuție”, enumeră lucrările solicitantul certificatului de urbanism.
Ce presupune proiectul? Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica urma să realizeze un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh. Proiectul presupunea realizarea a două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În decembrie 2017 Curtea de Apel a anulat joi ambele autorizații de construire pentru complexul de hidrocentrale Bumbești- Livezeni, construit de Hidroelectrica în mijlocul Parcului Național Defileul Jiului, site Natura 2000.
Teoretic după eliberarea CU Hidroelectrica va trebui să obțină noi avize și acorduri de mediu. Acestea, consideră biologul și activistul de mediu Călin Dejeu, pot fi obținute doar prin fals.
Este vorba de o specie de plante care înflorește doar odată la 2-3 ani. Nu poți să faci un studiu în câteva luni și să spui că nu există niciun pericol, afirmă el.
”Nu există nicio portiţă legală de ocolire a deciziei definitive, pentru că aceasta invocă jusrisprudența Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care este obligatorie. Iar acestă Jurisprudenţă spune clar că un astfel de proiect nu poate continua decât în cazul excluderii posibilităţii impactului negativ semnificativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Ori acesta posibilitate a impactului semnificativ nu poate fi exclusă, din moment ce avem o serie de studii care confirmă impactul devastator al proiectului. Chiar şi fără finalizarea proiectului şi fără devierea Jiului impactul este deja semnificativ, fapt ce constituie infracţiune, iar faptul că procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj nu au intervenit reprezintă un caz de infrigement relativ şi la Directiva 2008/99/EC”, spune el.
„Demersurile pentru reînceperea lucrărilor reprezintă demersuri pentru încălcarea deciziei definitive, nimic altceva”, consideră Dejeu.
”Pe lângă tot felul de betonări şi regularizări de albii, care nu au ce caută în parcul naţional (încălcând total OUG 57/2007), cel mai grav este faptul că chiar Hidroelectrica recunoaşte că de fapt se vrea să continue lucrările, nu să consolideze ce este existent (ceea ce oricum ar fi grav, să consolidezi o ilegalitate, un dezastru ecologic) (...) Scriu că vor să betoneze pragul captării secundare Jiu, iar pentru aceasta să devieze Jiul. Dar în momentul acesta nu există nicun prag al captării acolo, lucrările ilegale incipiente din 2017 au fost din fericire măturate de Jiu, care şi-a reluat cursul natural (...) A construi acel prag înseamnă a relua şi a duce la sfârşit o lucrare declarată ilegală prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti. Toată lucrarea de la captare secundară Jiu a fost începută în 2017, la 10 ani după declararea sitului Natura 2000, fără evaluare adecvată, şi este strict ilegală”, spune el.
În luna martie compania de stat anunța că va relua lucrările. ”Hidroelectrica SA a informat executantul, Romelectro SA Bucuresti, cu privire la Hotărârea Curții de Apel București prin care au fost anulate Autorizațiile de construire și a dispus sistarea lucrărilor de execuție la „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești". De la acea dată nu s-au mai desfășurat lucrări de construcție/conservare la acest obiectiv, lucru confirmat și de reprezentanții instituțiilor statului care au inspectat și verificat toate punctele de lucru ale amenajării. În prezent nu se execută lucrări, fiind inițiate doar demersurile de obținere a autorizației de construire pentru lucrările de punere în siguranță a obiectivului”, spunea în martie 2018 compania, într-un răspuns remis Digi24.ro.
Dar care este marea problemă a proiectelor de amenajare hidroenergetică pe râuri de munte în România? Autoritățile de mediu obligă ca fiecare investiție pe albia unui râu să lase neatinsă o parte din debitul acestui râu astfel încât fauna și flora din albia acestuia să nu aibe de suferit. În realitate debitul minim impus, numit „de servitute” nu este respectat. Verificările și sancțiunile drastice lipsesc, iar lăcomia „investitorilor” duce în final la secarea râurilor, la distrugerea faunei și florei, sub ochii toleranți sau indiferenți ai autorităților.
În final râurile de munte sfârșesc colectate în conducte, văile râurilor ajung aride, pline de construcții betonate și deșeuri lăsate la fața locului, fiind imposibilă practicarea sporturilor, precum raftingul, sau a drumețiilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
