Hidroelectrica, lucrări de sute de milioane de euro fără aviz de mediu

Statul e mumă pentru unii, iar pentru alții ciumă. Dacă românilor li se cer avize de mediu și de la parcuri naționale la realizarea unei locuințe modeste în mediul rural, CJ Hunedoara nu cere gigantului energetic Hidroelectrica un banal document de mediu pentru a îi da autorizație de construire pentru un complex de hidrocentrale în Defileul Jiului.

În iarna anului trecut Curtea Apel București a stopat proiectul unui complex de hidrocentrale la Bumbești-Livezeni, în interiorul parcului național Defileul Jiului, tocmai din acest motiv: neseriozitatea abordării problemelor de mediu de către Hidroelectrica.

La capătul mai multor ani de scandaluri privind proiectul implementat de Hidroelectrica în Defileul Jiului, sit Natura 2000, gigantul energetic se pregătește să reia lucrările, cu riscul de a reîncepe disputele cu ONG de mediu. O decizie a Curții de Apel București punea punct exploatării în decembrie 2017, judecătorii indicând faptul că implementarea proiectului nu a respectat prevederile privind protecția mediului. Proiectul se bazează pe studii de mediu prea puțin credibile, insuficient elaborate și lipsite de credibilitate. Pentru a derula proiectul Hidroelectrica a prezentat inițial un aviz de mediu din anul 2003. Intrarea în UE a impus reevaluarea proiectului conform legislației UE. Acesta pas nu a fost parcurs, iar justiția a decis stoparea proiectului.

Foto: Decizia Curții  de Apel București. Autorizația veche de construire a fost anulată tocmai din cauza deficiențelor la protecția mediului

Hidroelectrica nu a renunțat. Ajutat de autorități locale, dar și de Ministerul Energiei, gigantul de stat vrea să reia proiectul prin obținerea unei noi autorizații de construire (AC). De data aceasta nu i se mai cere nici cel mai general document prin care să demonstreze că hidrocentrala nu afectează parcul național în care se găsește.

Consiliul Județean Hunedoara a emis la 29 august 2018 un certificat de urbanism (CU) cu beneficiar Hidroelectrica unde se cere să fie prezentate un set de documente pentru eliberarea AC. Setul include documente mai mult sau mai puțin importante, printre care avize de protecție a populației, de la rețele de telefonie, servicii canalizare. Nicio referire nu este făcută însă la cerințele de mediu.

Pentru a se apăra și ca apărare în fața celor care ar putea acuza instituția, CJ Hunedoara expediază problema în mod discutabil. Undeva, în CU se spune că procedura obținerii acordului de mediu are loc după elaborarea CU și înainte de obținerea AC. CJ Hunedoara are însă grijă să nu includă avizul de mediu printre actele de prezentat pentru eliberarea AC.

Trebuie spus că obținerea unei AC este condiționată de proceduri foarte stricte în cazul construcțiilor situate în interiorul parcurilor naționale. În România se găsesc peste o sută de localități rurale aflate în interiorul parcurile naționale precum Retezat, Apuseni (cu 53 de localități), Piatra Craiului (patru-cinci localități). Ridicarea construcțiilor are loc doar cu avizul administrației parcurilor care analizează inclusiv arhitectonic obiectivele și fac recomandări de mediu. Amenajarea unui simplu drum de acces la o casă fără acceptul administrației parcului este interzisă și la fel și tăierea unui copac de către proprietarul terenului pe care acesta se găsește. Pe lângă acest avizul parcului, este necesar si cel al Agențiilor Județene de Protecția a Mediului.

Lipsa oricărui document de mediu din lista celor cerute pentru eliberarea AC de aceea surprinde în cazul complexului Hidroelectrica.

Foto: Certificat de Urbanism pentru lucrări în parc național fără nicio cerință de mediu

„Certificatul de urbanism încalcă  decizia definitivă a Curții de Apel București (decizie definitivă). CJ Hunedoara a menționat Hotărârea 5378/2017, ca să nu-i putem imputa că o ignoră total, dar a ignorat ce era esențial în motivație. Primul lucru care sare în ochi este că la punctul (...) "avize acorduri specifice administrației publice centrale și/sau ale serviciilor deconcentrate ale acestora", lipsește avizul Natura 2000/acordul de mediu. Ori autorizațiile de construire au fost anulate tocmai datorită lipsei studiului de evaluare adecvată, studiu pe baza căruia, în situația ipotetică în care proiectul nu are impact semnificativ asupra speciilor și habitatelor, se emite aviz Natura 2000. Dar menționarea aceasta nu era suficientă. CJ Hunedoara a ignorat ce era esențial în Hotărîrea Curții, faptul că executarea proiectului nu poate continua "decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive", spune biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Foto: CU pentru realizarea unei case într-un sat dintr-un parc național. Se cer avize de mediu

Problema documentației de mediu este importantă și dată fiind amploarea acestui proiect. Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica va realiza un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh.

Vor fi realizate două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. Toate aceste lucrări vor seca râul și vor duce la dispariția faunei în zonă, acuză biologul Călin Dejeu și asociațiile de mediu grupate în jurul Federației Natura 2000.

Situația va fi similară cu cea creată de un alt proiect, cel de pe Jieț, râu secat acum, însă ”tumultos în trecut, pe care se făcea plutărit”, după cum spune biologul. Potrivit documentațiilor existente, dacă acum în zona defileului Jiul are un debit de peste 18 metri cubi pe secundă, după realizarea complexului debitul de servitute (debitul minim pe care este obligat să îl asigure Hidroelectrica) va fi de opt ori mai mic, adică 2,7 metri cubi pe secundă.

”Considerând valoarea patrimoniului natural distrus și amploarea distrugerii, putem afirma că proiectul ”Amenajare hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești Jiu” este cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România postdecembristă”, spune Dejeu.