Falimentul ELCEN, evitat în ultima clipă. A fost aprobată preluarea de către Primăria Capitalei

Adunarea creditorilor Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a aprobat luni planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din Bucureşti. O eventuală oprire a furnizării agentului termic pentru sistemul centralizat de încălzire, mai ales în sezonul rece, ar fi afectat 1,2 milioane de locuitori şi funcţionarea instituţiilor de stat.

ANAF ceruse pentru a doua oară amânarea şedinţei, invocând că modificările legii insolvenţei nu au fost încă aprobate şi că mai sunt necesare câteva măsuri suplimentare, dar la şedinţa de luni a fost aprobat planul de reorganizare a ELCEN.

Dacă planul nu ar fi trecut, ELCEN risca să intre în faliment.

Soluţia de reorganizare a ELCEN, aprobată de Adunarea Creditorilor, vizează transferul de active din patrimoniul ELCEN către o nouă entitate, compania municipală Energetica SA, aflată în subordinea Primăriei Capitalei.

Potrivit planului,Compania Municipală Energetica SA a Primăriei Capitalei ar urma să preia ELCEN prin transfer de afacere, şi nu prin cumpărarea titlurilor de la acţionari - Ministerul Energiei (97,5% din capital) şi Romgaz (2,5%) - cum era preconizat iniţial, iar preţul transferului ar urma să fie egal cu suma estimată oficial că s-ar obţine din vânzarea forţată a activelor ELCEN, în ipoteza falimentului societăţii, de 891,3 milioane lei. Printre cele mai importante elemente ale planului de reorganizare sunt reevaluarea în scădere masivă a valorii creanţei istorice a ELCEN asupra RADET, de la 3,7 miliarde lei la doar 1,095 miliarde lei, bani pe care Primăria Capitalei se va obliga să-i plătească producătorului de energie termică.

Prin acest „haircut”, ELCEN va obţine şi dreptul de a-i fi rambursată de la bugetul de stat TVA în valoare de circa 543 milioane lei, drept de încasare care va fi compensat cu creanţe bugetare asupra companiei insolvente. În plus, Primăria se va angaja să-i despăgubească şi pe ceilalţi creditori ai RADET. Vineri, solicitarea de amânare a votului de astăzi pentru planul de reorganizare a fost respinsă în comitetul restrâns al creditorilor ELCEN, format din deţinătorii celor mai mari creanţe împotriva companiei. Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti din ANAF au votat pentru amânare, însă Distrigaz Sud Reţele, Transgaz şi Alpha Bank s-au opus, iar Legea insolvenţei prevede că, în comitetul creditorilor, deciziile sunt luate cu majoritatea simplă a numărului total de membri.

Deşi ANAF deţine peste 54% din totalul creanţelor asupra ELCEN, iar peste un sfert din întreaga masă credală a ELCEN este reprezentantă de o creanţă a DMAGC în sumă de 480,65 milioane lei, garantată cu sechestru pus pe mai multe active vitale ale producătorului de energie termică, planul de reorganizare a fost aprobat luni de creditori, în favoarea sa votând 3 dintre cele 5 categorii de creditori, respectiv salariaţii, creditorii indispensabili şi cei chirografari. Creditorii garantaţi şi cei bugetari, categorii dominate de ANAF, s-au pronunţat pentru prorogarea cu 30 de zile a votului. 

Printr-o adresă din 11 septembrie, DGAMC a solicitat, printre altele, ca din banii pe care ELCEN îi va încasa de la Compania Municipală Energetica în momentul transferului afacerii ELCEN, suma de 480,65 milioane lei, adică datoria garantată a ELCEN faţă de ANAF, să fie indisponibilizată într-un cont gajat cu ipotecă mobiliară în favoarea DGAMC, până la data la care, potrivit planului de reorganizare, va începe plata efectivă a datoriei respective faţă de Fisc. Alte probleme ridicate de Fisc au fost necesitatea clarificării paşilor prin care Compania Municipală Energetica va prelua business-ul ELCEN, inclusiv reducerea semnificativă a creanţei istorice asupra RADET, precum şi necesitatea ca întreaga operaţiune să respective legislaţia locală şi europeană privind concurenţa. 

În replică, pe 18 septembrie, administratorul judiciar al ELCEN, Sierra Quadrant, a arătat că, deşi a elaborat o completare în acest sens a planului, acesta nu poate fi încă modificat efectiv în acest fel, ci doar după ce este aprobat în varianta iniţială, inclusiv din cauza faptului că planul prevede că mai întâi sunt transferate activele ELCEN la Compania Municipală Energetica, iar plata transferului este efectuată ulterior, eşalonat, de-abia în al doilea şi al treilea an de reorganizare. Pe de altă parte, potrivit unei înregistrări video dintr-o şedinţă de informare pe tema insolvenţelor ELCEN şi RADET desfăşurată la sediul Primăriei Capitalei pe 31 august şi unui document de sinteză a discuţiilor de atunci, intrate în posesia News.ro, ANAF şi-ar fi dat acceptul pentru preluarea creanţelor sale asupra ELCEN de către Compania Municipală Energetica încă dinainte de şedinţa CGMB din 23 august prin care a fost aprobată majorarea capitalului Companiei Municipale cu 1,26 miliarde lei, în primul rând pentru cumpărarea creanţelor creditorilor bugetari ai ELCEN. „Ca urmare a răspunsului favorabil al ANAF la solicitarea privind preluarea creanţelor, avocaţii, juriştii, administratorii judiciari şi reprezentanţii Companiei Municipale Energetica vor face demersurile pentru a pune în aplicare hotărârea CGMB şi a începe să preia creanţele”, a spus, cu această ocazie, managerul public al Primăriei Bucureşti, Sorin Chiriţă. La şedinţă au participat reprezentanţi ai Ministerului Energiei, ANRE, ANAF, ai administratorilor judiciari şi administratorilor speciali ai ELCEN şi RADET, ai creditorilor acestora, ai sindicatelor din companii, precum şi prefectul Capitalei.

La rândul său, reprezentantul ANAF la şedinţă a spus că Fiscul şi Ministerul de Finanţe sunt direct interesate de evoluţia insolvenţelor ELCEN şi RADET.

„Căutăm soluţii, încercăm să venim cu propuneri. Ne dorim foarte mult ca falimentul de care se tot vorbeşte să nu fie soluţia adoptată şi contează foarte mult hotărârea pe care CGMB a adoptat-o”, a declarat acesta.

În aceeaşi zi, 11 septembrie, în care ANAF a trimis ELCEN adresa menţionată, primarul Capitalei, Gabriela Firea, i-a adresat premierului Viorica Dăncilă o scrisoare în care i-a cerut expres votul favorabil al ANAF pe planul de reorganizare ELCEN la adunarea creditorilor de luni, atenţionând că „o eventuală prorogare a acestuia ar putea duce la intrarea în faliment a ELCEN”. Firea a mai solicitat „asigurarea perfectării actelor de preluare de către Compania Municipală Energetica Bucureşti SA a creanţelor deţinute” de ANAF. După o săptămână, pe 18 septembrie, Ministerul Finanţelor a prezentat în dezbatere publică un pachet de modificări legislative legate de procedura insolvenţei, printre care cea a Codului de Procedură Fiscală, şi care reglementează posibilitatea ca creditorii bugetari să-şi cesioneze creanţele asupra companiilor aflate în insolvenţă.

Firea a mai cerut plafonarea preţului de achiziţie la gaze naturale, prin reluarea unui proiect de HG la care Guvernul a renunţat între timp, dar şi "ajustarea raportului la gaze naturale plătite de clienţii casnici şi cei industriali, în cazul de faţă ELCEN, întrucât acesta asigură furnizarea de agent termic pentru 565.000 de apartamente clienţi casnici".

„Preţul gazelor naturale pentru sistemul centralizat este mai mare decât pentru populaţie, o situaţie unică în Europa. Datorită ratei scăzute artificial, sistemul centralizat de încălzire a pierdut competitivitatea faţă de încălzirea individuală”, spunea, la şedinţa de 31 august, şi city managerul Capitalei, Sorin Chiriţă.

Până la liberalizarea din 2016, clienţii casnici (cei cu centrale individuale de apartament şi condominiile cu centrale de bloc) şi producătorii de energie termică pentru sisteme centralizate de încălzire precum ELCEN beneficiau de un acelaşi preţ reglementat de achiziţie a gazelor, mai redus decât cel plătit de consumatorii din industrie. După liberalizare, ANRE a continuat să ţină sub control preţurile finale de furnizare pentru deţinătorii de centrale de apartament şi de bloc, însă nu şi pentru CET-urile precum cele ale ELCEN. De altfel, la şedinţa din 31 august, un reprezentant al ELCEN a relatat că, în noul contract cu furnizorul de gaze Romgaz, preţul de livrare a fost majorat foarte mult.

„Recent a avut loc o negociere ELCEN-Romgaz. Majorarea în contract a preţului, ca urmare a creşterii de pe piaţă, ar implica o creştere exponenţială a preţului la energie termică. Este o diferenţă foarte mare, între 184,37 lei/Gcal şi 257 lei/Gcal. Începând cu luna octombrie, ELCEN va intra pe pierdere, o pierdere masivă, galopantă”, a declarat acesta. La asta se adaugă dublarea preţului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care compania este obligată să le achiziţioneze, de la 11 la 21 euro/certificat.

Cu aceeaşi ocazie, o reprezentantă a sindicatului din RADET a spus că ar fi oportună introducerea în tariful perceput de Regie de la consumatori a unei componente fixe şi a uneia variabile, ţinând cont de faptul că RADET este un serviciu mai mult sezonier, iar în timpul iernii consumul este mult mai ridicat faţă de perioada de vară, iar în acest fel nu ar mai fi probleme din punctul de vedere al efectuării plăţilor către furnizori. Din această cauză, a acumulat în această vară restanţe mari faţă de ELCEN, iar Primăria Capitalei a fost nevoită să-i majoreze subvenţia de la bugetul local cu peste 80 milioane lei.

În plus, administratorul public al Capitalei, Sorin Chiriţă, l-a criticat pe preşedintele Klaus Iohannis pentru că a trimis Parlamentului spre reexaminare legea modificată a termiei, care permite primăriilor să stopeze debranşările de la sistemele centralizate de încălzire, astfel încât acestea să nu mai piardă clienţi şi, deci, bani din consum facturat şi, în plus, reduce TVA pe căldura livrată astfel populaţiei de la 19% la 5%, creând astfel posibilitatea majorării tarifelor RADET de anul viitor fără creşterea efectivă a preţului plătit de clienţi.

„Noi am cerut oficial modificarea legii termiei încă din 2016. Într-un final a fost adoptată şi acum întoarsă înapoi de preşedinte, n-am înţeles exact de ce. Păi nu s-a înţeles că nu avem alternativă la sistemul centralizat de încălzire? Ce este rău, că reducem TVA-ul la încălzirea centralizată? Ce este rău, că stabilim zone unitare de încălzire (în care debranşările de la RADET vor fi interzise – n.r.)? Noi oricum vom intra cu zonele unitare în Consiliul General”, a spus Chiriţă.

Sursa: News.ro